Comunicarea supune observației unele coordonate ale vieții muzicale chișinăuiene pe parcursul a circa o sută de ani după anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Izvoarele care ne-au servit ca suport documentar pentru realizarea acestui obiectiv sunt: scrierile istorice, literare, științifice, schițele, notele, memoriile de călătorie ale unor persoane, aflate în trecere pe meleagurile noastre, mărturii puțin cunoscute sau mai greu accesibile cititorului. Din sinteza celor mai elocvente date și informații, inserate în sursele de referință, se încearcă conturarea unui tablou general al muzicii în centrul administrativ al Moldovei din stânga Prutului în perioada anilor 1812-1918. Priveliștea, rezultată în urma reconstituirii peisajului muzical în mediul citadin cercetat, oferă o paletă bogată în manifestări. Urmărind cronologia prezenței muzicii în societate, evidențiem principalele ei forme de exprimare, între acestea figurând folclorul muzical, muzica saloanelor boierești (mondenă), muzica religioasă, muzica militară, activitățile cu caracter concertant, reprezentațiile muzical-teatrale. Prin prisma componentelor muzicale înregistrate în cuprinsul intervalului temporal specificat, identificăm stiluri, influențe diferite, gusturi artistice, precum și ponderea muzicilor în societatea orășenească. De asemenea, atragem atenția asupra funcțiilor sociale pe care muzica le îndeplinea în ambianța culturală chișinăuiană la acea vreme. Radiografia întreprinsă ne conduce către constatarea, potrivit căreia muzica de factură europeană începe să câștige tot mai mult teren pentru afirmare în viața culturală din Chișinău cu o deschidere tot mai largă spre civilizația occidentală și asimilarea de noi forme artistice de manifestare. Perspectiva oferită de demersul de față ne apare ca fiind una promițătoare, așa cum, pornind de la un areal restrâns, cercetarea poate fi extinsă către unul mai larg, îmbogâțindu-l și extinzându-i orizontul într-un context mai larg, care ar cuprinde întregul spațiu basarabean.