Ceea ce formează imaginea pe care un popor și-o face despre altul reprezintă una dintre preocupările de bază ale unei discipline relativ noi în știința de astăzi - imagologia, direcție de cercetare despre care se vorbeşte tot mai mult în ultimii ani, fiind una prioritară pentru acest mileniu. Deși a fost întâmpinată la început cu mari reticențe, fiind atacată de unii reprezentanți ai unor științe conexe, imagologia și-a găsit teren de dezvoltare în mai multe domenii. În acest sens sunt evidente contribuțiile imagologice apărute în domenii precum istoria, economia politică, sociologia, antropologia culturală, psihiatria, politologia și, nu în ultimul rând, literatura. Astfel, în dependență de perspectiva de interpretare a faptelor și de specificul materialului cercetat, putem vorbi despre diverse tipuri de imagologie. În demersul nostru vom lua în discuție 3 tipuri de imagologie: istorică, psihologică și literară. Totodată, vom încerca să stabilim tipurile de imagini cu care operează această disciplină.

What makes the image one people in the other’s eyes seems to be one of the basic preoccupations of a relatively new discipline in today’s science – imagology – a direction of research that has been increasingly spoken of recently, and being a priority for this millennium. Although it was met with great reluctance at first, being criticised by some representatives of related sciences, imagology has found development ground in several areas. In this regard, obvious are imaginative contributions in areas such as history, political economy, sociology, cultural anthropology, psychiatry, political science and, last but not least, literature. Thus, depending on the perspective of interpreting the facts and the specificity of the researched material, various types of imagology might be considered. The present paper discusses three types of imagology: historical, psychological and literary. Moreover, it aims at determining the types of images with which this discipline operates.