Introducere: Adaptarea la procesul educaţional constituie o dificultate pentru o mare parte a familiilor cu copii cu simptome ADHD (Attention Deficit/Hyperactivity Disorder). Acești elevi sunt percepuți ca având comportamente deranjante de neatenție, impulsivitate, provocare. Cadrele didactice sunt cele care recomandă o evaluare specializată fie la psiholog fie la medic. Lipsa medicației specifice ADHD în Republica Moldova determină o abordarea psihologică și psihoterapeutică ca alegere de bază. Obiectiv: Studiul a avut ca obiectiv să evalueze cantitativ aspectele dezvoltării şcolare şi sociale a elevilor ajunși adolescenți împreună cu părinţii acestora, elevi care s-au adresat prima oară la serviciul psihologico-medical cu problemele ADHD în perioada claselor primare. Metodă: Studiul a evaluat catamnestic 72 de elevi, care s-au adresat la Centrul Psiho-Socio-Pedagogic în perioada 2005-2010 cu simptome ADHD. Au fost folosite instrumente ca: fișa individuală elaborată pentru studiu, chestionar ADHD ( Döpfner) și chestionarul CBCL, testul Inelele Landolt, chestionarul YSR, desenul proiectiv ”Familia mea”. Rezultate: S-a constat că aproximativ jumătate dintre elevii evaluați nu prezintă simptome ADHD în adolescență, indicele productivității atenției nivel înalt și foarte înalt, dar denotă competențe sociale în intervalul clinic și de limită, iar în desenul proiectiv se constată anxietate. Intervenția cea mai frecventă este consilierea psihologică,iar tratamentul este nootrop și hipnotic sedativ. Concluzie: Evaluarea directă a elevilor cu simptome ADHD ajunși adolescenți cât și părinților, a găsit mai puține simptome specifice, dar continuă să prezinte dificultăți de adaptare socială și relațională.