Zâmbetul este o modalitate de interacțiune umană sau mai bine zis, un mijloc de a comunica non-verbal. S-ar părea că acest mijloc este universal odată ce aparține omului, care reacționează la varii evenimente din mediul înconjurător emanând diferite emoții, iar zâmbetul asociidu-se cu bucuria sau veselia. Însă, din studiile savanților psihologi, culturologi, antropologi, sociologi și lingviști notăm că fiecare cultură modelează situații sau creează norme de punere în aplicare a zâmbetului, fiecare cultură ascunzând un secret al zâmbetului său. În lucrarea propusă facem un studiu al zâmbetului la nivel intercultural atât în baza cercetărilor sociologice și antropologice interculturale existente, cât și analizând mijloace lingvistice precum grupuri de sinonime, proverbe și zicători din limbile engleză, română și rusă pentru a identifica modelul cultural sau varii paternuri cu care un popor asociază zâmbetul pentru a ține conversații la nivel intercultural și a interpreta corect comportamentul interlocutorului străin într-un context cultural-specific.