Semiotica geamurilor, ușilor și pragurilor în obiceiurile și riturile găgăuzilor
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
275 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-07-26 08:21
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
398.34(=512.165) (9)
Folclor propriu-zis (721)
SM ISO690:2012
SOROCEANU, Evdochia. Semiotica geamurilor, ușilor și pragurilor în obiceiurile și riturile găgăuzilor. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 14, 30-31 mai 2022, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2022, Ediția 14, p. 90. ISBN 978-9975-84-158-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 14, 2022
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
14, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2022

Semiotica geamurilor, ușilor și pragurilor în obiceiurile și riturile găgăuzilor

CZU: 398.34(=512.165)

Pag. 90-90

Soroceanu Evdochia
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 20 iulie 2022


Rezumat

Un rol aparte în determinarea semanticii și simbolismului locuinței îl joacă semiotica unor părți ale casei precum geamurile, ușile și pragurile. Conform credințelor populare, ușile, pragurile și geamurile sunt hotarul dintre lumi (există obiceiul de a pune cruci pe uși, este interzis să privești înmormântările prin fereastră sau gardul casei), conexiunea și separarea spațiilor, precum și legătura dintre ele. Fiind la hotarul dintre exterior („străin”) și interior („al său”), ușile, pragurile și ferestrele devin purtătoarele funcțiilor de protecție și fac parte din codul de protecție. În viziunea găgăuzilor, geamurile, ușile și în special pragul casei erau considerate intrarea în casă atât pentru forțele bune, cât și pentru cele rele. Pentru a proteja gospodăriile și animalele de companie de forțele malefice, au fost efectuate anumite acțiuni rituale de natură apotropaică. În acest sens, o importanță deosebită era acordată usturoiului. Astfel, de Sf. Andrei, pentru a alunga forțele malefice din casă, se frecau fruntea și mâinile cu usturoi, se mânjeau ferestrele și se punea semnul crucii pe uși și porți. Tot atunci, seara, se împrăștia mei în pragul casei. În perioadele sacre de tranziție, întreaga comunitate rurală trebuia să protejeze locuința și animalele de forțele malefice. Pentru aceasta se îndeplineau anumite ritualuri, de exemplu, ritualul „depozitării usturoiului” (sarmısak beklemää) sau curățarea rituală a grajdurilor (dam kürümää). Multe ritualuri se făceau pe pragul casei/ camerei (hotarul între lumi). Astfel, pentru a proteja oamenii și animalele de răni de Sf. Simon era interzis să se folosească obiecte tăietoare: cuțite, topoare, foarfece. Dacă era mare nevoie de acest lucru, se lovea pragul cu toporul de trei ori, zicând o formulă verbală magică: „Dacă ceva este sortit să se întâmple, să se întâmple pragului”. În calendarul găgăuz al obiceiurilor și ritualurilor, geamurile, ușile și pragurile au diverse semnificații simbolice, principalele fiind distincția dintre „străin” și „al său”, lumea reală și cealaltă și protecția de forțe malefice.