Flagelul corupţiei în Ţara Moldovei după relatările lui Jean Louis Carra (1744-1793)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
275 5
Ultima descărcare din IBN:
2023-07-13 15:45
SM ISO690:2012
ARAPU, Valentin. Flagelul corupţiei în Ţara Moldovei după relatările lui Jean Louis Carra (1744-1793). In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie, 24 aprilie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Administrare Publică, 2015, Ediţia II, p. 40. ISBN 978-9975-71-774-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediţia II, 2015
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie"
Chișinău, Moldova, 24 aprilie 2015

Flagelul corupţiei în Ţara Moldovei după relatările lui Jean Louis Carra (1744-1793)


Pag. 40-40

Arapu Valentin
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 9 iunie 2022


Rezumat

J.L. Carra, în lucrarea sa „Istoria Moldovei şi a Ţării Româneşti”, descrie câteva cazuri de corupţie atestate la nivelul elitist. Relevant în acest sens este procesul de judecată intentat de către un „negustor din Iaşi”, „pe nume Nicoletti” care l-a chemat în faţa judecăţii domnului pe un ins care-i datora 600 de galbeni, prezentând şi actele necesare. Datornicul a fost osândit „chiar de către domn” şi impus să-i restituie creditorului suma menţionată. Dar „primul ministru, care îl ocrotea pe datornic, i-a dat de înţeles că, pentru a se răzbuna pe creditorul său şi a scăpa de orice datorie, nu trebuia decât să jertfească trei sute de galbeni”. Astfel, actul de împrumut al domnului Nicoletti a fost declarat de Grigore A. Ghica drept unul fals, iar cele trei sute de galbeni au fost împărţite „între domn, primul şi al doilea ministru, iar bietul creditor este osândit să tacă, pentru a nu i se lua şi restul averii”. Un alt caz îl vizează pe tânărul „boier moldovean, pe nume Balş, care se judeca „cu unul dintre tovarăşii săi la arendarea ocnelor, pentru paisprezece sau cincisprezece mii de piaştri, care îi erau datoraţi”. La primul rechizitoriu al părţii adverse boierul Balş a fost osândit pe barba Înălţimii sale să nu primească nimic. Tânărul boier, cunoscând „mersul dreptăţii greceşti”, s-a întâlnit cu „al doilea ministru al domnului” căruia i-a oferit o mie două sute de galbeni. Cu părere de rău, autorul nu cunoaşte fi nalitatea litigiului, deoarece între timp părăsise ţara. În viziunea lui J.L. Carra, cazurile de corupere la cel mai înalt nivel, denotă existenţa unor practici rafinate, răspândite de către „grecii corupţi şi decăzuţi”.