Human rights and freedoms are a field of research of the utmost importance, for almost all disciplines that study the human being and the complexity of his life in society. No matter from what perspective the studies and researches on the human being are undertaken, they converge, in general, towards a common goal, that is, the improvement of the conditions of development and affirmation of the personality, so that each individual has the satisfaction of fulfillment and happiness for life. he takes her. The impressive volume of theoretical material related to this topic highlights, on the one hand, the special interest for its conceptual substantiation, and on the other hand, the difficulty of establishing clear guidelines and standards that are clear and accessible for actors in the equation of rights. and human freedoms. So, this is a controversial field, to which the political intervention inevitably contributes, under the diversity of its forms of manifestation and, as it is known, where politics mixes things get complicated. When we talk about politics, we must also keep in mind that the issue of human rights tends, more and more, to become a vector for the formal promotion of party interests among the masses, respectively, to contribute to the maximization of electoral capital. Also, internationally, the great powers of our time are aggressing certain states, on the grounds that they would not respect "human rights." In reality, however, as the public finds, the aims are quite different, namely, of robbery and imperial domination. These practices, combined with the excessive theorizing of the concept, do nothing but empty it of content and no longer represent for the public a reason to mobilize to promote and defend the rights inherent in human beings.

Drepturile și libertățile omului reprezintă un domeniu de cercetare de cea mai mare importanţă, aproape pentru toate disciplinele care studiază fiinţa umană si complexitatea vieţii ei în societate. Indiferent din ce perspectivă se întreprind studiile si cercetările asupra fiinţei umane, acestea converg, în linii mari, spre un scop comun, adică ameliorarea condiţiilor de dezvoltare si afirmare a personalităţii, pentru ca fiecare individ să aibă satisfacţia împlinirii si al fericirii pentru viaţa ce-o duce. Volumul impresionant de material teoretic în legătură cu acest subiect pune în evidenţă, pe de o parte, interesul deosebit pentru fundamentarea sa conceptuală, iar pe de altă parte, dificultatea stabilirii unor linii directoare si a unor standarde clare si accesibile pentru actorii aflaţi în ecuaţia drepturilor si libertăţilor omului. Deci, este vorba de un domeniu controversat, la aceasta contribuind, inevitabil, si intervenţia politicului, sub diversitatea formelor sale de manifestare si, asa cum se stie, unde se amestecă politicul lucrurile se complică . Când vorbim de politic trebuie să avem în vedere si faptul că problematica drepturilor omului tinde, tot mai mult, să ajungă un vector pentru promovarea formală a unor interese de partid în rândul maselor, respectiv, să contribuie la maximizarea capitalului electoral. De asemenea, în plan internaţional, mari puteri din timpurile noastre agresează anumite state, cu motivaţia că acestea n-ar respecta „drepturile omului”. În realitate, însă, asa cum constată opinia publică, scopurile sunt cu totul altele, respectiv, de jaf si dominaţie imperială. Aceste practici, conjugate cu excesul de teoretizare a conceptului, nu fac altceva decât să-l golească de conţinut si să nu mai reprezinte pentru public un motiv de mobilizare pentru promovarea si apărarea drepturilor inerente fiinţei umane.