Fiind descoperit în vara anului 2016, cu prilejul unor cercetări perieghetice efectuate de către specialiștii Agenției Naționale Arheologice, obiectivul arheologic Zîmbreni II-Valea Zîmbrenilor reprezintă o așezare deschisă cu urme de locuire din perioada târzie a epocii bronzului (sec. XV-XIII î.Hr.) și din evul mediu târziu (sec. XVII-XVIII). Situl este localizat la 0,15 km NV de marginea nord-vestică a satului Zîmbreni, pe versantul drept al văii unui pârâu, afluent de stânga al râului Botna, în punctul Valea Zîmbrenilor (Fig. 1, 1). Așezarea are dimensiuni relativ mici, de circa 60×250 m, suprafaţa ei fiind în cea mai mare parte prelucrată agricol (Fig. 1, 2). În primăvara anului 2021, cu ocazia executării lucrărilor de reabilitare a drumului Coridorul 16 – R3 – Pojăreni – Țipala în situl arheologic Zîmbreni II-Valea Zîmbrenilor au fost efectuate cercetări perieghetice și preventive. Ca urmare a investigațiilor de suprafață, din diferite zone ale sitului de la Zîmbreni au fost recuperate o monedă tătărească de bronz (Fig. 2, 1), un nasture globular cu urechiușă de prindere de bronz (Fig. 2, 12), o mărgică polifațetată de carneol, trecută prin foc (Fig. 2, 3), și o cantitate mică de ceramică (Fig. 2, 4-9). Potrivit determinării făcute de numismata Ana Boldureanu, moneda este o piesă de tipul cu rozetă pe avers, emisă în perioada 1351-1381. Este important de subliniat însă că ceramica din sec. XIV de tip Hoarda de Aur lipsește cu desăvărșire din așezarea la care ne referim, toată olăriă lucrată la roată recuperată până acum din acest sit de la Zîmbreni aparținând unei seliști moldovenești din sec. XVII-XVIII. Cele câteva cioburi de vase lucrate cu mâna sunt mici și necaracteristice, fiind datate cu probabilitate în perioada târzie a epocii bronzului (sec. XV-XIII î.Hr.). Referitor la cercetările preventive, ele au constat din două secțiuni mici, trasate în partea de N a drumului Costești-Zîmbreni: una (S. I, cu dimensiunile de 1,5×21 m) de-a lungul drumului, parțial suprapunând și șanțul de drenaj, iar a doua (S. II, cu dimensiunile de 1,5×7,5 m) la 3,5 m spre N de S. I, paralel cu aceasta (Fig. 1, 3). Drept urmare a săpăturilor, în perimetrul S. I (Fig. 1, 3) a fost identificat un strat de sol cenușiu, gros de 0,6-1,8 m, cu puține resturi arheologice (fragmente de vase lucrate la roată și de cărămizi din perioada premodernă, modernă sau contemporană), iar la baza acestuia – o groapă oval-circulară, cu dimensiunile de 1,1×1,2 m și adâncimea de cca 2 m (Fig. 1, 3, 4). Din interiorul gropii provin câteva cioburi de la două vase Fig. 1. Amplasarea sitului Zîmbreni II-Valea Zîmbrenilor (1) și vederi asupra sitului (2), a secțiunilor (3) și a gropii menajere (4). Fig. 1. Amplasarea sitului Zîmbreni II-Valea Zîmbrenilor (1) și vederi asupra sitului (2), a secțiunilor (3) și a gropii menajere (4).