În perimetrul mun. Comrat sunt cunoscute 49 de situri arheologice, dintre care 15 așezări deschise, 33 tumuli și o necropolă plană. Beneficiend de sprijinul Centrului de Cercetări Științifice al Găgăuziei, în anul 2021 Agenția Națională Arheologică (ANA) a efectuat cercetări de salvare în siturile Comrat XV și Comrat XVI, amplasate la sud-est și sud de mun. Comrat (Fig. 1). Porțiuni însemnate din ambele situri au fost distruse în perioada sovietică prin exploatarea lutului. Situl Comrat XV reprezintă o așezare deschisă din sec. IV î. Hr., fiind descoperită în anul 2013 de către arheologii Serghei Agulnicov, Sergiu Popovici și Ion Ciobanu, În anul 2018 cercetărorii menționați au întreprins în această așezare o intervenție de salvare pentru cercetarea a două gropi menajere, parțial distruse prin eroziunea solului. Drept inventar, în ambele complexe au fost descoperite fragmente de amfore grecești, ceramică lucrată cu mâna de factura getică și oase de animale. Anul trecut, în același mal nordic al fostei lutării, între gropile 1 și 2 cercetate anterior, a fost observată o altă groapă menajeră, marcată cu nr. 3, pentru cercetarea căreia a fost executat un sondaj, cu dimensiunile de 2x2 m. Groapa 3 avea în plan formă aproximativ circulară, pereții cotloniți și fundul relativ drept; diametrul gurii – 1,25 m, diametrul fundului – 1,45 m, adâncimea – 1 m de la suprafața actuala a solului (Fig. 1, 1). Din umplutura gropii provin 2 fragmente de vase lucrate cu mâna (Fig. 3, 2-3), 13 fragmente de amfore grecești (Fig. 3, 4-8), câteva oase de animale și cărbuni de lemn. Pe baza materialului ceramic recuperat, complexul respectiv poate fi datat în sec. IV î.Hr., apartenența lui culturală urmând a fi precizată prin cercetările ulterioare. Situl Comrat XVI a fost semnalat în vara anului trecut de către locuitorul mun. Comrat Valeriu Cîsa, care a recuperat atunci și un vas ceramic fragmentar lucrat cu mâna, specific pentru cultura Belozerca (sec. XII-XI î.Hr.) (Fig. 2, 9). După ce informația despre această descoperire arheologică a parvenit la ANA, subsemnații acestor rânduri au efectuat o deplasare la fața locului în scopul prospectării terenului respectiv și a recuperării vestigiilor găsite fortuit. În cursul cercetării perieghetice, în malul estic al fostei lutării au fost observate patru morminte de înhumație, parțial distruse prin eroziunea solului, care aparțin unei necropole plane medievale. Pentru cercetarea acestor complexe funerare și studierea stratigrafiei sitului, deasupra malului amintit, în diferite locuri unde au fost observate oase umane sau gropi, au fost trasate o secțiune și trei casete. Drept urmare a săpăturilor efectuate, au fost descoperite patru morminte de înhumație, mai mult sau mai puțin deteriorate (Fig. 3), aparținând unui cimitir medieval târziu, fără însă să fi fost identificate și resturi de locuire din Hallstattul timpuriu. Înmormântările aveau orientarea generală vest-est, gropile înguste, de formă rectangulară sau trapezoidală, și scheletele, aparținând unor indivizi adulți, depuse în decubit dorsal, cu mâinile întinse de-a lungul corpului sau așezate pe bazin ori abdomen. Adâncimea mormintelor oscila între 0,5 m și 1,1 m. Toate mormintele erau lipsite de inventar. În trei morminte (nr. 1, 3 și 4) au fost depistate însă bârne sau pari de lemn, provenind de la acoperăminte. Bazându-ne pe orientare și poziția scheletelor și având în vedere prezența acoperămintelor de lemn, atribuim mormintele cercetate din situl stratificat Comrat XVI tătarilor nogai din sec. XVI-XVIII. Fig. 1. Poziția topogafică a siturilor Comrat XV (1) și Comrat XVI (2). Fig. 2. Groapa 3 (1) și ceramică (2-8) din situl Comrat XV și vas ceramic (9) din situl Comrat XVI. Fig. 3. Comrat XVI. Mormintele 1 (1-2), 2 (3), 3 (4) și 4 (5).