Romanul Călugăriţa de Denis Diderot poate fi considerat un studiu psihologic. Mai intîi de toate autorul pe lîngă latura artistică de o înaltă valoare expune în nenumărate rînduri şi starea psihologică la care ajunge omul atunci cînd se află închis în locuri precum ar fi mănăstirile, în cazul acestui roman. Universul monastic este populat de fiinţe care transformă acest spaţiu într-o închisoare. Personajul principal, Suzanne Simonin, este una dintre numeroasele victime ale acestei vieţi monahale. Ajungînd în mănăstire contra voinţei sale Suzanne încearcă din toate puterile să lupte împotriva nedreptăţilor pe care le întîlneşte în acest spaţiu închis şi să demonstreze că omul poate avea credinţă şi fără ca să fie închis în mănăstire.