Referindu-ne la competenţa antreprenorială, avem în vedere spiritul antreprenorial ca şi o competenţă transversală, enunţată în sistemul de competenţe-cheie, promovat de Uniunea Europeană şi in-tegrat în documentul principal de politici în domeniul educaţiei al Re-publicii Moldova, strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia – 2020” [3]. Aceasta îşi găseşte aplicare largă în toate sferele vieţii, precum: cultivarea dezvoltării personale, participarea activă în societate, (re)angajarea în câmpul muncii ca angajat sau liber profesionist, până la iniţierea unei afaceri (culturale, sociale sau comerciale)[1,p.6]. Ca şi competenţă, spiritul antreprenorial presupu-ne ansamblul de cunoştinţe (cu referire la oportunităţile desfăşurării activităţii personale şi profesionale), abilităţi (de planificare, analiză, comunicare, colaborare etc.) şi atitudini (iniţiativă, perseverenţă, pro-activitate), rezultanta căreia oferă posibilitatea transformării ideilor în acţiuni care generează valoare pentru alte persoane [1, p. 11]. În cadrul cercetării, am analizat două modalităţi de formare a com-petenţei antreprenoriale la elevi, viitoare cadre didactice: 1) lecţia, modalitate de formare a competenţei antreprenoriale în context formal (în cadrul orarului) prin oferirea sarcinilor didactice in-tegratoare şi adaptarea metodelor ce contribuie la formarea de atitudini antreprenoriale; 2) mese rotunde, vizite, modalităţi nonformale care au ca scop întâlniri cu persoane de afaceri, în vederea motivaţiei pentru dezvolta-rea unei atitudini pozitive faţă de antreprenoriat. Eşantionul cercetării l-au constituit 79 de elevi, viitoare cadre dida-ctice din anul 3 (42 de elevi) şi anul 4 (37 de elevi), specialitatea peda-gogie preşcolară din Colegiul ,,Alexei Mateevici”, or. Chişinău. Datele cercetării au fost prelucrate comparativ ca urmare a faptului că elevii anului 3 au studiat aspecte de antreprenoriat atât în cadrul disciplinelor şcolare de bază, cât şi în cadrul disciplinei obligatorii ,,Bazele antreprenoriatului”, iar elevii anului 4 şi-au format spiritul antreprenorial doar în cadrul disciplinelor şcolare de bază. În urma prelucrării datelor cercetării, concluzionăm următoarele:  Competenţa antreprenorială şi spiritul de iniţiativă reprezintă o competenţă-cheie, transversală care se formează prin prisma a mai multor discipline.  Cadrul conceptual al competenţei antreprenoriale se constituie din două dimensiuni: - spiritul antreprenorial definit de trei domenii: idei şi posibili-tăţi, resurse şi implementare; - 15 competenţe care împreună constituie elementele construc-tive ale spiritului antreprenorial [1, p. 11].  Sarcinile didactice integratoare şi metodele corespunzătoare ace-stora adaptate de către profesor contribuie la formarea competenţei an-treprenoriale la elevi.  Educaţia antreprenorială presupune crearea unui mediu edu-caţional care pune accentul pe solicitarea de la elevi a gândirii critice, a creativităţii, iniţiativei, rezolvarea problemelor din viaţa reală, evalu-area riscurilor, luarea deciziilor şi gestionarea constructivă a sentimen-telor [2].  Beneficiile deţinerii competenţei antreprenoriale şi a spiritului de iniţiativă în activitatea profesională sunt apreciate de către elevi, viitoare cadre didactice, drept un avantaj în vederea iniţierii propriei afaceri, dezvoltare pe plan personal şi profesional. În acest context, propunem următoarele recomandări pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar:  Proiectarea activităţilor educative prin prisma formării com-petenţei antreprenoriale în cadrul disciplinelor de studiu.  Axarea procesului instructiv-educativ pe rezolvarea de către elevi a sarcinilor didactice integratoare, menite să valorifice cunoştin-ţele, abilităţile, deprinderile şi priceperile din cadrul disciplinei în contextul activităţilor de antreprenoriat.  Crearea unui climat educaţional pozitiv din punct de vedere afe-ctiv, important în favorizarea exprimării libere a opiniei, stimularea participării proactive în cadrul activităţilor ce vizează formarea antre-prenorială.  Organizarea diferitelor modalităţi nonformale: mese rotunde, vizite la locuri de muncă, întâlniri cu persoane de afaceri din domeniu, focalizate pe cerinţele şi nevoile elevilor referitor la dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de antreprenoriat.