Background. The Tetralogy of Fallot (TF) has an average prevalence of 1 in 3,000 live births worldwide. The right choice of surgical management and timely intervention are crucial in the survival, rehabilitation and quality of life of the patient. Objective of the study. Establishing the basic criteria for deciding the correct surgical management. Comparing the evolution of patients in palliative surgical tactics versus radical correction. Material and Methods. Retrospective study that includes 114 patients, between 2015 - 2020, divided by age into 4 groups: newborns, infants, children, adults; investigated by Echo, CTA and cardiac catheterization. Palliative and radical correction surgeries were used as treatment. Results. The group of newborns presented 5% from all patients, infants - 50%, children - 40%, adults - 5%. Ratio B: F = 2: 1. The following anatomical - morphological forms were determined: 77% TF with pulmonary stenosis, 16% TF with VDCDE type, 4% TF with AP atresia, 3% TF with AP valve agenesis. In 53% of cases, palliative surgical treatment was performed, with a prevalence in newborns and infants, in 47% of cases - primary radical correction, with a prevalence in the group of children and adults. Early postoperative complications after the palliative surgery were in 36%. After the radical correction, early postoperative complications occurred in 52%. Survival - 93%. Conclusion. The morphological shape and hemodynamic of the patient are decisive criteria for choosing the surgical tactic. Palliative treatment is a safe one, sometimes the only chance of survival of patients with TF, and the radical correction allows the definitive restoration of the anatomy of the heart.

Introducere. Tetralogia Fallot (TF) prezintă o prevalenţă mondială în medie de 1 la 3000 nou-născuţi vii. Alegerea corectă a tacticii chirurgicale și a intervenției la timp sunt cruciale în supraviețuirea, reabilitarea și calitatea vieții ulterioare a pacientului. Scopul lucrării. Evidenţierea formelor anatomo-morfologice a TF și a aspectelor importante în managementul chirurgical. Material și Metode. Studiu retrospectiv ce include 114 pacienți, din perioada anilor 2015 – 2020, divizaţi conform vîrstei în 4 grupe: nou-născuți, sugari, copii şi adulți, investigați prin EchoCG, angio CT și cateterism cardiac. Ca tratament, au fost utilizate tactici chirurgicale paliative și de corecție radicală. Rezultate. În grupul nou-născuți – 5% din totalul pacienților, sugari – 50%, copii – 40%, adulți – 5%. Raportul B:F = 2:1. Au fost determinate următoarele forme anatomo-morfologice: 77% TF cu stenoză pulmonară, 16% TF tip VDCDE, 4% TF cu atrezie de AP, 3% TF cu agenezie de valvă AP. În 53% din cazuri s-a efectuat tratament chirurgical paliativ, cu prevalență la nou-născuți și sugari, în 47% de cazuri - corecție radicală primară, cu prevalență în grupul copiilor și al adulților. Complicațiile precoce postoperatorii, după instalarea anastomozei intersistemice, au fost în 36%. După corecția radicală, complicații postoperatorii precoce s-au manifestat în 52% de cazuri. Supraviețuirea – 93%. Concluzii. Forma morfologică și hemodinamică a pacientului sunt criterii determinante pentru alegerea tacticii chirurgicale. Tratamentul paliativ este unul sigur, uneori unica șansă de supraviețuire a pacienților cu TF, iar corecția radicală permite restabilirea definitivă a anatomiei cordului.