The importance of pharyngeal biofilm in the evolution of chronic tonsilitis
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
313 0
SM ISO690:2012
FORTUNA, Valeriu, ABABII, Polina, GAVRILUŢA, Vasile, DIDENCU, Alexandru, SMETANCA, Vladimir, DANILOV, Lucian. The importance of pharyngeal biofilm in the evolution of chronic tonsilitis. In: Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță, Ed. 1, 20-22 octombrie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2021, p. 326. ISBN 978-9975-82-223-7 (PDF)..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță 2021
Conferința "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță"
1, Chişinău, Moldova, 20-22 octombrie 2021

The importance of pharyngeal biofilm in the evolution of chronic tonsilitis

Rolul biofilmului faringian în dezvoltarea amigdalitei cronice


Pag. 326-326

Fortuna Valeriu, Ababii Polina, Gavriluţa Vasile, Didencu Alexandru, Smetanca Vladimir, Danilov Lucian
 
”Nicolae Testemițanu” State University of Medicine and Pharmacy
 
 
Disponibil în IBN: 13 decembrie 2021


Rezumat

Background. In the inflamation proces in Pirogov – Waldeyer ring, the bacterial flora has an essential role. A chronic rising proces that appeared at lymphoid tissue tossils level as a result develops systemic complications. Objective of the study. To study the impact of microbial agents in the etiopathogenesis of children’s chronic tonsillitis. Material and Methods. The results of bacteriological examinations on the mucosal surface of the palatine tonsils were studied in 227 children. The patients has been divided into 3 groups: I gr. - 87 with chronic decompensated tonsillitis; Gr. II - 91 with acute upper respiratory tract infection; Gr. III - 49 actually healthy children. Statistical interpretation was performed with Epi Info. Results. Patients with chronic decompensated tonsillitis (group I), S. aureus was detected in 59.7%; Streptococcus β-haemolyticus Gr. A - 8.1%; Streptococcus β-haemolyticus Gr. С - 6.5%; S. pneumoniae - 4.8%; Enterococcus spp. - 3.2% and Neisseria spp. - 1.6%. In children with acute respiratory infection (group II) S. aureus accounted for 38.8%. In 12.2% of cases Neisseria spp .; S. pneumoniae - at 10.2%, Streptococcus β-haemolyticus Gr. A - at 9.2%, Streptococcus β-haemolyticus Gr. C - at 5.1% and Streptococcus β-haemolyticus Gr. G - at 3.1 % cases. In group III: S. aureus - 57.9%, S. pneumoniae - 14.0% and Neisseria spp. - 10.5%. In 3.5% of cases the microflora has not been growing. Conclusion. The results confirm that sick children very often are a risk group in chronic inflammation process and they also develop systemic complications, especially those who have been detected with β-hemolytic Streptococcus group A. These children require multidisciplinary supervision.

Introducere. În dezvoltarea inflamației în inelul Pirogov-Waldeyer, flora bacteriană are un rol esențial. Un proces inflamator cronic apărut în țesutul limfatic amigdalian în consecință dezvoltă complicații sistemice. Scopul lucrării. Studierea impactului agenților microbieni în etiopatogenia amigdalitei cronice la copii. Material și Metode. Au fost studiate rezultatele examinărilor bacteriologice de pe suprafața mucoasei amigdalelor palatine la 227 de copii. Pacienții au fost împărțiți în 3 loturi: I lot – 87 de copii cu amigdalită cronică decompensată; al II-lea lot – 91 de copii cu infecție acută a căilor respiratorii superioare; al III-lea lot – 49 de copii, practic sănătoși. Interpretarea statistică s-a efectuat prin Epi Info. Rezultate. La pacienții cu amigdalită cronică decompensată (lotul I) s-a depistat Streptococcus Aureus la 59,7%; Streptococcus β-haemolyticus Gr. А – 8,1%; Streptococcus β-haemolyticus Gr. С – 6,5%; S. pneumoniae – 4,8%; Enterococcus spp. – 3,2% și Neisseria spp. – 1,6%. La copiii cu infecție respiratorie acută (lotul II) S. aureus a reprezentat 38,8%. La 12,2% dintre cazuri – Neisseria spp.; S. pneumoniae – la 10,2%, Streptococcus β-haemolyticus Gr. A – la 9,2%, Streptococcus β-haemolyticus Gr. C – la 5,1%, iar Streptococcus β-haemolyticus Gr. G – la 3,1% cazuri. În lotul III: S. aureus – 57,9%, S. pneumoniae – 14,0% și Neisseria spp. – 10,5%. În 3,5% dintre cazuri – microflora n-a crescut. Concluzii. Rezultatele confirm, că copiii adesea bolnavi constituie un grup de risc pentru cronicizarea procesului inflamator și dezvoltarea complicațiilor sistemice, în mod deosebit, la cei care s-a identificat Streptococul β-hemolitic grup A. Aceștia necesită supraveghere pluridisciplinară.

Cuvinte-cheie
Tonsillitis, children, inflammation,

amigdalită, copii, inflamație