Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
278 0 |
SM ISO690:2012 SPRINCEAN, Mariana, REVENCO, Ninel, BEJAN, Nadejda, LUPUŞOR, Nadejda, CĂLCÎI, Cornelia, EŢCO, Ludmila, TIHAI, Olga, FEGHIU, Ludmila, GRÎU, Corina, ANDREEV, Anastasia, HADJIU, Svetlana. Accidentul vascular cerebral la copii in unele patologii genetice. In: Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania, 2018, nr. 3(24S), pp. 64-65. ISSN 2068-8040. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania | ||||||
Numărul 3(24S) / 2018 / ISSN 2068-8040 | ||||||
|
||||||
Pag. 64-65 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Accidentul vascular cerebral (AVC) pediatric include trei subtipuri: AVC ischemic (AVCI), AVC hemoragic (AVCH) și mixt. Printre factorii etiologici ai AVC la copii menţionăm: encefalopatiile neonatale, unele sindroame genetice, malformațiile congenitale de cord, displaziile ereditare ale țesutului conjunctiv, patologiile vasculare, anomaliile de dezvoltare ale vaselor cerebrale (cel mai frecvent anomaliile arterio-venoase), stările protrombotice ereditare și dobândite, septicemia, siclemia etc. Recunoașterea precoce a AVC pediatric presupune o consultare neurologică și imagistică cât mai rapidă, tratament inițiat precoce. Acestea ţin de examinarea epidemiologică, prezentarea clinică, diagnosticul diferenţial, aprecierea factorilor de risc şi cauzali, precum şi gestionarea corectă a AVC pediatric. Analiza surselor bibliografice privitor la bolile genetice cu risc de accident vascular cerebral la copii a stat la baza acestui studiu. Sinteza datelor literaturii sugerează că etiologia AVC la copii este multifactorială, iar bolile genetice sunt considerate a fi factori de risc semnificativ în peste jumătate din cazuri. Dintre bolile genetice cu risc de AVC la copii menționăm: scleroza tuberoasă, displazia fibromusculară, boala Moyamoya, sindromul MELAS, displaziile ereditare a țesutului conjunctiv, siclemia, teleangiectazia hemoragică ereditară (sindromul Osler-WeberRendu), hiperhomocisteinemia, homocisteinuria, boala Fabry, xantomatoza cerebrotendinoasă etc. Copiii cu scleroză tuberoasă au un risc mare de evenimente embolice, și pot avea, de asemenea, AVCH secundar la hipertensiune, hemoragie într-o tumoră, sau ruptura unui vas anormal. Homocysteinuria poate cauza AVCI și ar trebui să fie suspectată în prezența retardului mental asociat cu dislocarea cristalinului şi, ocazional, pectus excavatum. Deficiențele nutriționale de acid folic sau vitamina B12 pot provoca, de asemenea, hiperhomocisteinemie, ceea ce duce la AVC. Displaziile ereditare ale ţesutului conjunctiv sunt factori de risc în circa 10% cazuri. Displaziile ereditare ale ţesutului conjunctiv (DEŢC) reprezintă un grup de patologii ereditare, monogenice, determinate de mutaţii în genele responsabile de sinteza şi metabolismul colagenului. Dintre cele mai frecvente DEŢC menţionăm: sindromul Ehlers-Danlos (SED), sindromul Marfan, osteogeneza imperfectă, displazia spondiloepifizală, acondrogeneza, sindr. Stickler, angiopatia ereditară, sindr. Alport, hematuria familială benignă etc. Acestea fiind cauzate de mutaţii în genele colagenului şi a matricei extracelulare. Ehlers-Danlos (IV) se caracterizează printr-o fragiliatate tisulară crescută: fragilitatea vaselor, AVC, rupturi vasculare sau un anevrism disecant de aortă; perforaţii intestinale. S-a constatat că 15% dintre pacienţii cu SED pot suferi un AVC ca o complicaţie gravă până la vârsta de 20 de ani, iar 60% până la 40 de ani. Cea mai frecventă complicaţie neurovasculară în Sindromul Marfan este disecţia de aortă. Au fost, de asemenea, raportate disecţii spontane limitate la artera carotidă comună a multiple etiologii printre care menționăm şi bolile genetice. Recunoașterea manifestărilor neurologice și radiologice ale unui AVC pediatric, asociat cu semne de suferință sistemică, sugerează necesitatea efectuării unor teste diagnostice specifice pentru excluderea bolilor genetice. Abordarea comprehensivă a pacientului va asigura stabilirea diagnosticului de certitudine, ceea ce este primordial pentru decizia tacticii de tratament şi evoluţia ulterioară a bolii. În familiile cu risc sporit este necesar de a efectua consilierea genetică, pentru a reduce rata morbidităţii, mortalităţii şi a ameliora calitatea vieţii a pacienţilor şi rudelor acestora. |
||||||
Cuvinte-cheie boli genetice, accident vascular cerebral, manifestări neurologice, factori de risc, genetic diseases, stroke, neurological manifestations, risk factors |
||||||
|