A fost studiat comportamentul electrochimic al metalelor grele (cuprul, plumbul şi cadmiul), în prezenţa agenţilor de acumulare din seria tiosemicarbazidei şi derivaţilor ei – tiosemicarbazonele, cu scopul elaborării unor metode senzitive de determinare a lor folosind voltametria adsorbtivă cu stripping catodic. Reactivii organici din această serie s-au arătat a fi suficient de selectivi pentru acest scop. Pentru acumularea adsorbtivă a cuprului şi determinarea lui mai eficienţi sunt acidul tiosemicarbaziddiacetic (TSCDA) şi tiosemicarbazona 8-chinolinaldehidei (TSCQA), pentru plumb – semicarbazona 8- chinolinaldehidei (SCQA), iar pentru cadmiu - 4-feniltiosemicarbazida. Metalele indicate formează cu reactivii respectivi compuşi complecşi, ce se adsorb pe suprafaţa electrodului de mercur. Natura adsorbtivă a piscurilor observate a fost demonstrată de valorile coeficienţilor de viteză şi din variaţia timpului de picurare a capilarului în funcţie de potenţialul aplicat în soluţii cu componentele separate şi amestecate. Din titrările amperometrice a fost stabilit raportul de combinare Me:L, a fost studiată influenţa pH-ului şi impactul altor specii (Zn(II), Fe(III), Ni(II), Cr(VI), Co(II), Cl-, Br-, I-, CNS-, CH3COO-, CO3 2-, SO4 2-), asupra intensităţii semnalului analitic. Timpul de acumulare, este dictat de interferenţele altor specii, dependent de natura metalului şi variază în limitele 10-60 s. Potenţialul de acumulare a fost optimizat în funcţie de natura reactivului şi a metalului şi se situează în domeniul -0,15 – 0,25 V. Pentru un baleiaj linear a potenţialului (1 V/s) funcţia Ip = f(CM) este lineară în condiţii de difuzie staţionară, electrod de mercur cu picătura suspendată, şi permite să fie determinate concentraţiile minime: 5·10-9 M Cu (TSCQA, tac = 60 s); 5·10-7 M Cu (TSCDA, tac = 10 s); 4·10-9 M Cd (FTSC, tac= 30 s) şi 2·10-7 M Pb (SCQA, tac= 10 s). Folosind soluţii model şi soluţii de referinţă au fost evaluaţi parametrii metrologici ai metodelor propuse. Au fost elaborate procedee de analiză a cuprului, plumbului şi cadmiului în apele naturale pe exemplul probelor colectate în rîul Prut. Corectitudinea analizelor şi exactitatea lor a fost verificată folosind materiale de referinţă şi analize paralele efectuate prin metoda spectroscopiei de adsorbţie atomică.