Experienţa artistică şi cea din domeniul educaţiei muzicale a compozitorului Carl Orff a dat naştere metodologiei pedagogico-muzicale Orff Schulwerk, bazată pe unitatea dintre muzică, mişcare, dans şi vorbire. Noile manifestări artistice de la începutul sec. XX legate de corporalitate, apariția unor instituţii de educaţie muzicală, ritmică şi fizică, care promovau activităţile expresive colective și succesul Metodei Dalcroze, ce privilegia mișcarea și ritmul, i-au suscitat interesul și lui Orff. Astfel compozitorul s-a aflat în fața unei provocări pedagogice constând în punerea în practică a viziunii sale asupra unei metode educaționale care să se adreseze educării muzicale elementare şi care să integreze limbajul, mişcarea şi dansul. Achiziționează o serie de instrumente ritmice, de provenienţă indigenă şi exotică, pe care le completează cu instrumente de percuţie concepute de el, cu scopul de a obţine combinaţii timbrale inedite. Cu ajutorul lor dezvoltă ritmul în mod autonom, instrumentelor de percuţie revenindu-le funcţia de susținere continuă. După stabilirea instrumentarului se conturează caracteristicile metodei sale care sunt vorbirea ritmică, cântul, dansul, improvizația și ca material didactic, Instrumentarul Orff. Conceptele pedagogice orffiene, pe lângă efectele sale benefice în dezvoltarea abilităţilor receptive, expresive și de comunicare, au dat rezultate terapeutice deosebite în recuperarea copiilor cu probleme de dezvoltare și cu diferite forme de handicap. De aspectul terapeutic al metodei orffiene s-a ocupat Gertrud Orff-Willert, care a conceput și aplicat Muzicoterapia Orff. Metoda Orff se reflectă în prezent în realizările educaționale datorate implementării, în instituții de învățământ preșcolar și școlar din întreaga lume, a metodei sale, inclusiv în educația muzicală din România. Pornind de la Metoda și Muzicoterapia Orff, o realizare a prezentului o reprezintă programul cultural-artistic intitulat Muzică, joc și educație, implementat în învățământul preșcolar. În cadrul laboratorului de animaţie muzicală Micul artist au fost puse în practică metodele moderne ale educației muzicale, respectiv Metoda Orff, cu scopul alfabetizării culturale a copilului prin muzică și de a evidenția efectele benefice ale muzicii asupra dezvoltării sale. Contactul cu muzica s-a realizat prin intermediul explorării şi cercetării posibilităţilor expresive ale sunetului, utilizând vocea şi Instrumentarul Orff, toate acestea fiind prezentate copiilor prin intermediul jocului şi a audiţiei muzicale. O altă realizare a prezentului o reprezintă formația vocal-instrumentală Alpha Lirae fondată de către conf. univ., dr. Luminița Duțică și de compozitorul și prof. univ., dr. Gheorghe Duțică, de la Universitatea de Arte George Enescu din Iași. Adaptarea Metodei Orff specificului național a atras după sine introducerea de instrumente muzicale din arealul folcloric românesc, prezente în transcripţii și prelucrări inedite pentru voci de copii și instrumente de percuție, dar și în lucrări originale ale muzicianului și compozitorului Gheorghe Duţică. În contextul educațional actual, în care sunt cunoscute beneficiile psihosomatice ale muzicii și importanța educației muzicale în formarea de competenţe și abilități cognitive, Metoda Orff și Muzicoterapia Orff constituie un instrument educațional benefic în pregătirea unor viitoare generaţii de elevi și studenți, potențiali viitori muzicieni, artiști sau melomani.