Nanoparticulele din diferite materiale sunt utilizate în mod activ în prezent în diverse domenii ale științei și tehnologiei. Acest lucru se datorează faptului că au dimensiuni și proprietăți cuantice-dimensionale semnificativ diferite de materialele masive. În comparație cu materialele masive, consumul de energie, neliniar caracteristici optice și electrofizice, capacitatea de a obține materiale cu constantă dielectrică ridicată, selectivitatea expunerii, determină o gamă largă de utilizare practică în microelectronică și nanobiotehnologie. Numărul de metode și tehnologii pentru sinteza nanoparticulelor metalice recent a crescut brusc. Majoritatea metodelor se bazează pe substanțe chimice procesele de formare a nanoparticulelor metalice, în care este necesar pentru toată lumea material pentru a selecta sau dezvolta componentele inițiale, ale căror componente, pot fi prezente în produsul final și pot afecta semnificativ proprietățile materiale primite. În plus, metode chimice de sinteză într-un mediu lichid este dificil să se obțină nanoparticule din aliaj. Prin urmare, este relevant și oportun dezvoltarea unei metode unice, fizice, de sinteză a impulsurilor electrice nanoparticule de metal într-un mediu dielectric lichid dintr-un metal inițial pur, studiul proprietăților lor și capacități solide de tratare a suprafețelor nanoparticule metalice, inclusiv tratarea spațiului porilor materialelor cu suprafață specifică ridicată (mai mult de 1000 m2 / g).