Date preliminare privind metode de combatere a speciei Sitona Lineatus L. (Coleoptera, Curculionidae) dăunător al culturilor de Fabaceae
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
374 1
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-27 19:50
SM ISO690:2012
MOLDOVAN, Anna, MALEVANCIUC, Nadejda. Date preliminare privind metode de combatere a speciei Sitona Lineatus L. (Coleoptera, Curculionidae) dăunător al culturilor de Fabaceae. In: International Conference of Young Researchers , 11 noiembrie 2011, Chişinău. Chişinău: Tipogr. Simbol-NP SRL, 2011, Ediția 9, p. 27. ISBN 978-9975-4224-7-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
International Conference of Young Researchers
Ediția 9, 2011
Conferința "International Conference of Young Researchers "
Chişinău, Moldova, 11 noiembrie 2011

Date preliminare privind metode de combatere a speciei Sitona Lineatus L. (Coleoptera, Curculionidae) dăunător al culturilor de Fabaceae


Pag. 27-27

Moldovan Anna, Malevanciuc Nadejda
 
Institutul de Zoologie
 
 
Disponibil în IBN: 18 mai 2021


Rezumat

Sitona lineatus L. (Coleoptera, Curculionidae) este un dăunător important al culturilor de Fabaceae răspîndit în America de Nord, Africa, Asia şi Europa. În Republica Moldova specia S. lineatus trofic este ataşată de plantele din gg. Medicago, Pisum, Vicia, Trifolium, Lotus, Melilotus, Ononis şi Robinia [6]. Managementul speciei S. lineatus este o provocare datorită fecundităţii înalte, comportamentului migrator şi habitatului ascuns al larvelor. Combaterea acestui dăunător este o necesitate ţinând cont de conţinutul înalt de proteine în culturile leguminoase şi capacitatea lor de a fixa azotul atmosferic, fapt care le face culturi rotaţionale atractive, alternative pentru utilizarea îngrăşămintelor minerale. Printre preparatele chimice lambda-cihalotrin reduce numărul de adulţi cu aproximativ 56%. Alte insecticide foliare evaluate includ cipermetrin, aldicarb, permetrin, paration, ciflutrin, benomil şi carbofuran [2, 3]. O alternativă a controlului insectelor adulte şi a larvelor sunt tratamentele seminciere care sporesc recolta cu 10-20%. Insecticidele chimice reprezintă o ameninţare semnificativă pentru mediu [2, 3] unele fiind scoase din registrul celor permise (dieldrin, lindan) [5]. Potenţial în controlul biologic al speciei S. lineatus prezintă parazitoizii: Allurus muricatus (Hal.), Microctonus aethiopoides (Loan), Perilitus rutilus (Nees), Pygostolus falcatus (Nees) şi Patasson lameerei (Deb.) [1]. Pe teritoriul Republicii Moldova au fost identificaţi endoparaziţii: Anaphes diana (Gyr.), P. falcatus, P. rutilus, Campogaster exiqua (Meig.) [6]. Dintre speciile fungice în controlul biologic al speciei S. lineatus sunt utilizate Beauveria bassiana (Vuill.), Metarhizium flavoviride (Metschn), M. anisopliae (Metschn), Paecilomyces farinosus (Holmsk) şi P. fumosoroseus (Wize) [7]. Eficacitatea variază în funcţie de virulenţa tulpinii, concentraţie şi etapa de viaţă a insectei. Bacillus thuringiensis (Bt), prezintă specificitate şi toxicitate faţă de unele specii de insecte economic importante. Au fost intreprinse încercări de a controla dăunătorul S. lineatus prin modificarea genetică a Rhizobium leguminosarum (Frank) cu introducerea genei cry3 de la Bt. subsp. tenebrionis (Berliner). Metoda asigură o mortalitate sporită a dăunătorului, scăderea ratei de dezvoltare şi reducerea ratei de denodulare [4]. În Republica Moldova trei tulpini de B. thuringiensis au fost evidenţiate şi caracterizate în microflora speciei S. lineatus, prezenţa proteinelor cry1 fiind identificată prin metodele PCR şi SDS-Page.

Cuvinte-cheie
Sitona lineatus L., Fabaceae, control biologic, Republica Moldova