Subiectul cel mai răspândit al picturilor de gen al artiştilor basarabeni de la începutul sec.XX era istorico-revoluţionar, specific pentru el fiind evenimentele din ţară. Dintre picturile de gen ale plasticienilor moldoveni cu tematică revoluţionară sunt şi pânzele ce reflectă începuturile mişcărilor marxiste, desfăşurarea revoluţiei din anii 1905-1907 din Moldova, răscoalele ţărăneşti, lupta pentru puterea sovietelor, marea revoluţie socialistă din octombrie. Amprenta revoluţionară s-a răsfrâns şi în Natura statică a Eugeniei Maleşevschi realizată la 1910, fiind unul din cele mai semnificative tablouri păstrate în colecţia Muzeului de Arte Plastice din Chişinău. Pictată într-o gamă cromatică foarte vie, sonoră şi expresivă, având ca fondal interiorul unei construcţii nefisinate, ce presupune o schimbare, un început. Compoziţia este austeră şi aerisită. Prin modul de aranjare a draperiilor, punerea în relaţii de comunicare a formelor rotunde cu cele geometrico-prismatice, ne vom aminti de lucrări structurate cu rigoare clasică. Pentru Eugenia Maleşevschi este caracteristic şi pictura în plein-air. Portretul necunoscutei, Colţ de seră etc. Tabloul Colţ de seră ulei pe pînză, prezintă interiorul unei sere, pictat într-o manieră impresionistă, aerian cu jocul şi fluturarea luminii. Peretele din fundal şi podul serei, ambele din sticlă dispersate ritmic de nişte rame de lemn, crează multă luminozitate, podeaua etajată în două nivele este pictată într-o gamă de ocruri foarte deschisă. O oală mare de ceramică maronie, spartă pe jumătate şi un ghiveci cu flori pe prima treaptă formează un grup de obiecte şi trei ghivece, dintre care unul puţin răsturnat, altul cu o floare cu frunze roşietice şi al treilea fără floare pe treapta a doua alt grup, împreună formează o frumoasă natură statică într-un spaţiu larg al interiorului serei plin de lumină. Cu un remarcabil simţ plastic, în manieră simbolistă este pictat panoului decorativ Primăvara datat la 1916, în care autorul prezintă motivul renaşterii naturii. Având o armonie cromatică cu dominanta tonalităţilor de albastru, tabloul a fost numit iniţial Poveste şi poate fi comparat cu operele lui C. Cuţescu-Stork, F. Holder şi M. Vrubel. Eugenia Maleşevschi şi-a manifestat talentul în pictură, grafică de şevalet, grafică de carte, în scenografie, fiind şi un bun profesor, predând pictura la diverse şcoli particulare şi gimnazii şi istoria artei la şcoala de Arte plastice din Chişinău. Cercetătorul T. Stavilă compară importanţa creaţiei E. Maleşevschi pentru arta plastică modernă basarabeană cu creaţia lui Nicolae Vermond pentru România, lui Gustav Klimt pentru Elveţia, ale lui Mihail Vrubel pentru Rusia şi Arnold Boklin pentru Anglia care au avut un reper unic - simbolismul. Lucrările autoarei sunt o parte integrantă a patrimoniului sud-est european.