Violenţa s-a manifestat de multă vreme, dar conştientizarea ei ca problemă socială a avut loc abia în ultimele decenii. Violenţa care se exercită în cadrul familiei continuă să rămână o problemă socială în majoritatea societăţilor contemporane, atât pentru că nu şi-a găsit încă soluţii adecvate, cât şi pentru faptul că există un consens foarte scăzut în ceea ce priveşte opiniile publicului sau ale specialiştilor asupra definirii violenţei intrafamiliale. Violenţa intrafamilială include ―orice act violent comis de o persoană de pe poziţia unui rol marital, sexual, parental sau de ocrotire, asupra altor persoane, cu roluri reciproce‖ .[1] Violenţa în familie se manifestă prin mai multe forme, care pot fi reduse la abuz fizic, psihologic şi emoţional, abuz sexual şi economic. Cele mai frecvente cauze ale violenţei domestice în familie după Belkin şi Goodman sunt următoarele: gelozia, mijloacele materiale, apariţia copiilor, și activitatea sexuală (insatisfacția sexuală). [2] În Republica Moldova, conform expertizei medicale a Institutului de Medicină Legală, 2/5 din vătămările întâlnite la femei sunt provocate de violenţa în familie, peste 80% din cazurile de violenţă în care victime au fost femeile, 43% au fost asasinate de parteneri. Statisticile arată în Republica Moldova că, de la începutul anului 2009, numărul infracţiunilor în familie atestă o majorare faţă de perioada analogică a anului trecut, situaţia în acest domeniu rămânând a fi tensionată. Ca urmare a violenţei în cadrul familiei, în primele patru luni ale anului curent au fost comise 16 infracţiuni (7 omoruri şi 9 vătămări corporale grave). O analiză permanentă asupra motivelor acestor crime arată că, practic, în toate cazurile, tragediile au avut loc spontan şi că au avut loc drept urmare a relaţiilor ostile existente. Printre cele mai frecvente cauze se numără şi: condiţiile de viaţă dificile, situaţia financiară precară, şomajul, alcoolismul, ş.a. Actualmente la evidenţa poliţiei se află 4 163 de scandalagii familiali, pe parcursul primelor luni ale anului şefii de post şi inspectorii de sector din teritoriu au examinat 770 de petiţii cu probleme de violenţă în relaţiile de familie, fiind documentaţi 516 contravenienţi. [3] Violenţa împotriva femeilor poate avea în viitor şi repercusiuni de alt ordin. De exemplu, băieţii care asistă la maltratarea mamelor de către partenerii acestora recurg, când se maturizează, mult mai des decât alţi băieţi la violenţă atunci când au de rezolvat nişte probleme. Fetele la rândul lor se implică mai des în relaţii în care partenerii se dedau la abuzuri. Prin urmare violenţa are tendinţa de a se transmite de la o generaţie la alta. De aceea este necesar de favorizat constituirea centrelor şi serviciilor specializate pentru victimele violenţei domestice, în cadrul cărora victimele să beneficieze de consiliere juridică, psihologică, asistenţă medicală şi, dacă este necesar de adăpost temporar, legislația în vigoare să fie înăsprită, iar intervenția statului trebuie să se manifeste în primul rând prin eradicarea sărăciei, deoarece una din principalele cauze ale violenţei în familie în Republica Moldova este sărăcia, cu toate consecinţele ei (şomajul, alcoolismul, narcomania, etc).