Coordonate epistemice ale dezvoltării expresivității vorbirii elevilor
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
361 3
Ultima descărcare din IBN:
2022-03-24 11:25
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
37.016:808.5:165 (1)
Fundamente ale educației. Teorie. Politică etc. (4065)
Retorica vorbirii. Arta și tehnica exprimării orale (107)
Logică. Epistemologie. Teoria cunoașterii. Metodologie (158)
SM ISO690:2012
IANA, Tatiana-Irina. Epistemic coordinates of the development of student speech expressivity. In: Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane: Dezvoltarea personală și educația pentru societate: temeiuri epistemologice actuale, 19-20 noiembrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, 2020, Ediția a 4-a, pp. 82-84. ISBN 978-9975-152-62-4.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane
Ediția a 4-a, 2020
Conferința "Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane"
Chişinău, Moldova, 19-20 noiembrie 2020

Coordonate epistemice ale dezvoltării expresivității vorbirii elevilor

Epistemic coordinates of the development of student speech expressivity

CZU: 37.016:808.5:165

Pag. 82-84

Iana Tatiana-Irina
 
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău
 
 
Disponibil în IBN: 22 ianuarie 2021


Rezumat

Modelul teoretic al dezvoltării expresivității vorbirii reprezintă o sistematizare-structurare a demersurilor epistemic, teoretic și praxiologic ale educației literar-artistice, reprezentate de: a) pe coordonata epistemică: poetica lui Aristotel (mimesis-ul și catharsis-ul); conceptul estetic al lui Platon (unitatea frumosului și utilului; centrarea pe idealul uman și social); sistemul filosofic al lui Kant, care atribuie artei calitatea de a doua existență a omului (cea metafizică, suprasensibilă); teoria despre originea (=esența) operei de artă a lui M. Heidegger; prima definiție a lui F. Schiller a educației artistice și estetice ca domenii de cunoaștere umană, teoria lui F.W. Schelling cu privire la poezie (=literatură) ca esență a artei în genere; concepția filozofică a lui Șt. Lupașco cu privire la ființa umană - creatoare a adevărului, care se produce pe sine ca ființă creatoare; b) pe coordonata teoretică: teoria finalității estetice a literaturii: G. Lanson, J. Mukarovsk; teoria receptării operei de artă: W. Iser, H.R. Jauss , U. Eco, T. Vianu; opera ca text: U. Eco, M. Corti, Iu. Kristeva, R. Barthes; teoria orizontului de așteptare și a experiențelor literare și estetice: H. R. Jauss; semiotica lecturii: U. Eco, Iu. Kristeva; teoria lecturii: W. Iser, P. Cornea, R. Barthes; teoria și metodologia educației literar-artistice: Vl. Pâslaru, C. Șchiopu; c) pe coordonata praxiologică: nivelurile de dezvoltare literară a elevilor (Vl. Pâslaru); conceptul de structură a activității literarelectorale a elevilor: G. N. Kudinași Z. N. Novleanskaia, G. N. Melik-Pașaev; conceptele de formare a competenței de expresivitate artistică a elevilor: C. Parfene, A. Panfil, M. Pavilescu.

The theoretical model of the development of speech expressiveness represents a systematization-structuring of the epistemic, theoretical and praxiological approaches of the literary-artistic education, represented by: a) on the epistemic coordinate: the poetics of Aristotle (mimesis and catharsis); Plato’s aesthetic concept (the unity of the beautiful and the useful; the focus on the human and social ideal); Kant’s philosophical system, which attributes to art the quality of man’s second existence (the metaphysical, supersensible); the theory of the origin (=essence) of M. Heidegger’s work of art; F. Schiller’s first definition of artistic and aesthetic education as fields of human knowledge, F.W. Schelling on poetry (=literature) as the essence of art in general; the philosophical conception of Șt. Lupașco on the human being - creator of truth, who produces himself as a creative being; b) on the theoretical coordinate: the theory of the aesthetic finality of literature: G. Lanson, J. Mukarovsk; the theory of reception of the work of art: W. Iser, H.R. Jauss, U. Eco, T. Vianu; opera ca text: U. Eco, M. Corti, Iu. Kristeva, R. Barthes; the theory of the waiting horizon and of literary and aesthetic experiences: H. R. Jauss; semiotics of reading: U. Eco, Iu. Kristeva; reading theory: W. Iser, P. Cornea, R. Barthes; theory and methodology of literary-artistic education: Vl. Pâslaru, C. Șchiopu; c) on the praxiological coordinate: the levels of literary development of the students (Vl. Pâslaru); the concept of structure of the literary-lectoral activity of the students: G. N. Kudinași Z. N. Novleanskaia, G. N. Melik-Pashaev; the concepts of forming the competence of artistic expressiveness of the students: C. Parfene, A. Panfil, M. Pavilescu.

Cuvinte-cheie
expresivitate, coordonata epistemică, coordonata teoretică, coordonata praxiologică, teorie,

expressiveness, the epistemic coordinate, the theoretical coordinate, the praxiological coordinate, theory

DataCite XML Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'>
<creators>
<creator>
<creatorName>Iana, T.</creatorName>
<affiliation>Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
</creators>
<titles>
<title xml:lang='en,ro'>Epistemic coordinates of the development of student speech expressivity</title>
</titles>
<publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher>
<publicationYear>2020</publicationYear>
<relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'>978-9975-152-62-4</relatedIdentifier>
<subjects>
<subject>expresivitate</subject>
<subject>coordonata epistemică</subject>
<subject>coordonata
teoretică</subject>
<subject>coordonata praxiologică</subject>
<subject>teorie</subject>
<subject>expressiveness</subject>
<subject>the epistemic coordinate</subject>
<subject>the theoretical
coordinate</subject>
<subject>the praxiological coordinate</subject>
<subject>theory</subject>
<subject schemeURI='http://udcdata.info/' subjectScheme='UDC'>37.016:808.5:165</subject>
</subjects>
<dates>
<date dateType='Issued'>2020</date>
</dates>
<resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType>
<descriptions>
<description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Modelul teoretic al dezvoltării expresivității vorbirii reprezintă o sistematizare-structurare a demersurilor epistemic, teoretic și praxiologic ale educației literar-artistice, reprezentate de: a) pe coordonata epistemică: poetica lui Aristotel (mimesis-ul și catharsis-ul); conceptul estetic al lui Platon (unitatea frumosului și utilului; centrarea pe idealul uman și social); sistemul filosofic al lui Kant, care atribuie artei calitatea de a doua existență a omului (cea metafizică, suprasensibilă); teoria despre originea (=esența) operei de artă a lui M. Heidegger; prima definiție a lui F. Schiller a educației artistice și estetice ca domenii de cunoaștere umană, teoria lui F.W. Schelling cu privire la poezie (=literatură) ca esență a artei &icirc;n genere; concepția filozofică a lui Șt. Lupașco cu privire la ființa umană - creatoare a adevărului, care se produce pe sine ca ființă creatoare; b) pe coordonata teoretică: teoria finalității estetice a literaturii: G. Lanson, J. Mukarovsk; teoria receptării operei de artă: W. Iser, H.R. Jauss , U. Eco, T. Vianu; opera ca text: U. Eco, M. Corti, Iu. Kristeva, R. Barthes; teoria orizontului de așteptare și a experiențelor literare și estetice: H. R. Jauss; semiotica lecturii: U. Eco, Iu. Kristeva; teoria lecturii: W. Iser, P. Cornea, R. Barthes; teoria și metodologia educației literar-artistice: Vl. P&acirc;slaru, C. Șchiopu; c) pe coordonata praxiologică: nivelurile de dezvoltare literară a elevilor (Vl. P&acirc;slaru); conceptul de structură a activității literarelectorale a elevilor: G. N. Kudinași Z. N. Novleanskaia, G. N. Melik-Pașaev; conceptele de formare a competenței de expresivitate artistică a elevilor: C. Parfene, A. Panfil, M. Pavilescu.</p></description>
<description xml:lang='en' descriptionType='Abstract'><p>The theoretical model of the development of speech expressiveness represents a systematization-structuring of the epistemic, theoretical and praxiological approaches of the literary-artistic education, represented by: a) on the epistemic coordinate: the poetics of Aristotle (mimesis and catharsis); Plato&rsquo;s aesthetic concept (the unity of the beautiful and the useful; the focus on the human and social ideal); Kant&rsquo;s philosophical system, which attributes to art the quality of man&rsquo;s second existence (the metaphysical, supersensible); the theory of the origin (=essence) of M. Heidegger&rsquo;s work of art; F. Schiller&rsquo;s first definition of artistic and aesthetic education as fields of human knowledge, F.W. Schelling on poetry (=literature) as the essence of art in general; the philosophical conception of Șt. Lupașco on the human being - creator of truth, who produces himself as a creative being; b) on the theoretical coordinate: the theory of the aesthetic finality of literature: G. Lanson, J. Mukarovsk; the theory of reception of the work of art: W. Iser, H.R. Jauss, U. Eco, T. Vianu; opera ca text: U. Eco, M. Corti, Iu. Kristeva, R. Barthes; the theory of the waiting horizon and of literary and aesthetic experiences: H. R. Jauss; semiotics of reading: U. Eco, Iu. Kristeva; reading theory: W. Iser, P. Cornea, R. Barthes; theory and methodology of literary-artistic education: Vl. P&acirc;slaru, C. Șchiopu; c) on the praxiological coordinate: the levels of literary development of the students (Vl. P&acirc;slaru); the concept of structure of the literary-lectoral activity of the students: G. N. Kudinași Z. N. Novleanskaia, G. N. Melik-Pashaev; the concepts of forming the competence of artistic expressiveness of the students: C. Parfene, A. Panfil, M. Pavilescu.</p></description>
</descriptions>
<formats>
<format>application/pdf</format>
</formats>
</resource>