În perioada interbelică Chişinăul este al doilea oraş românesc după mărime şi importanţă. Autorităţile municipale realizează o serie de lucrări edilitare şi de amenajare urbană, modernizarea tehnică fiind extinsă asupra reţelei de transport şia comunicaţiilor. Se elaborează documentaţia urbanistică. La acea vreme au fost proiectate mai multe clădiri de o arhitectură remarcabilă, unele nefiind terminate integral din cauza crizei economice mondiale din anii ’30 ai secolului al XX-lea (Palatul Culturii Unirii, actualul Teatru Naţional „Mihai Eminescu”; Teatrul Naţional, actualul cinematograf „Patria”; Clubul ofiţerilor, actuala „Mobiasbancă”). Printre edificiile noi apărute la Chişinău se numără şcoala-internat pentru copiii feroviarilor, clădirea de lângă complexul Mitropoliei, cazinoul ş.a. În oraş sunt construite mai multe vile urbane şi case de raport ale oamenilor înstăriţi. Elementele arhitecturii moderniste pot fi combinate cu cele de provenienţă neoclasică, cu cele de orientare „neoromânească” sau cu detalii din repertoriul Art Nouveau. La imaginea Chişinăului interbelic au contribuit arhitecţii Nicolae Mertz, Gheorghe Cujbă, Gheorghe Cupcea, Nicolae Ţâganco, Eugen Bernardazzi, Ecaterina Ocuşco-Alhazova, V. Ulinici, Rudi ş.a.

In the interwar period Chişinău was the second Romanian city in size and importance. The municipal authorities carried out some series of urban development works, technical modernization extended to the transport structure and communications. The urban planning documentation was elaborated. At that time, several buildings of remarkable architecture were designed, some of which were not fully completed due to the world economic crisis of the 1930s (the Palace of Culture of the Union, today’s National Theater “Mihai Eminescu”; the National Theater, today’s cinema “Patria”; the Officers’ Club, today’s “Mobiasbanca”). Among the new buildings that appeared in Chişinău were the boarding school for the children of the railway workers, the building near the Metropolitan complex, the casino, etc. There were built several personal villas and wealthy houses in the city. The elements of modernist architecture could be combined with those of neoclassical architecture, with those of “neo-Romanian” architecture or with details from the Art Nouveau repertoire. The architects Nicolae Mertz, Gheorghe Cujbă, Gheorghe Cupcea, Nicolae Ţâganco, Eugen Bernardazzi, Ecaterina Ocuşco-Alhazova, V. Ulinici, Rudi and others contributed to the image of interwar Chişinău.