Criza economica din anul 1998 a provocat ample distorsiuni pe piaţa forţei de muncă din Republica Moldova, caracterizate prin amplificarea şi aprofundarea dezechilibrului dintre cererea şi oferta forței de muncă, exodul masiv al populației, creșterea șomajului, reducerea nivelului de trai.  Conform datelor prezentate de Biroul Naţional de Statistică [3], în anul 2012 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1214,5 mii persoane, fiind în descreştere cu 3,4% (-43,0 mii) faţă de anul 2011. Structura populaţiei active s-a modificat după cum urmează: ponderea populaţiei ocupate a crescut de la 93,3% la 94,4%, iar ponderea şomerilor s-a micşorat de la 6,7% la 5,6%. În acest context trebuie, de precizat faptul că nu s-au înregistrat disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active: ponderea bărbaţilor (50,9%) a depăşit puţin ponderea femeilor (49,1%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare faţă de cea a populaţiei active din mediul urban: respectiv 50,8% şi 49,2%.Populaţia ocupată a constituit 1146,8 mii persoane, micşorându-se cu 2,3% faţă de 2011. Ca şi în cazul populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (49,8% femei şi 50,2% bărbaţi). Se semnalează aproximativ aceeaşi situaţie în mediul urban (48,3%) şi în mediul rural (51,7%). Numărul şomerilor, înregistrat în anul 2012 a fost de 67,7 mii, fiind cu 16,3 mii mai mic faţă de 2011. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 62,3% din totalul numărului de şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban – 64,3%.Factorul uman este şi va rămâne obiectivul prioritar al statului în dezvoltarea economică a ţării şi îmbunătăţirea bunăstării populaţiei. Asigurarea unei dezvoltări umane durabile şi atingerea unui nivel de trai decent este condiţionată, în mare parte, de calitatea politicilor în domeniul forţei de muncă. Conform unui studiu privind piața muncii din Republica Moldova, s-au formulat următoarele concluzii [1, p.26]: – starea de neocupare are un puternic impact destructiv atât la nivel de individ (în cca 52 % din cazuri), cât şi a familiei şomerului (90% din total), dar poate duce şi la fenomene asociale (2 cazuri din sută); – odată cu creşterea duratei şomajului se intensifică şi comportamentul activ, de reintegrare în muncă a şomerilor; – comportamentul activ predomină în mediul urban, deoarece aici şomerii contează puţin pe sursele de subzistenţă alternative, ca bunăoară pământul şi gospodăria auxiliară, de care pot profita şomerii din arealul rural; – comportamentul activ este mai pronunţat la persoanele neindemnizate; – medierea oficiilor forţei de muncă este destul de solicitată în special de persoanele trecute de 30 de ani, în timp ce persoanele sub 30 de ani preferă autoangajarea. La etapa actuală, în scopul ocupării forţei de muncă pe piaţa forţei de muncă se promovează următoarele măsuri: prestarea serviciilor de informare şi mediere la angajarea în câmpul muncii a persoanelor afectate de şomaj; orientarea profesională a populaţiei adulte; organizarea pregătirii profesionale a şomerilor; organizarea lucrărilor publice remunerate; crearea rezervelor locurilor de muncă pentru categoriile dezavantajate social pe piaţa muncii; susţinerea materială în perioada de şomaj [2, p.40]. Considerăm că este necesară realizarea unui studiu cu caracter național, cu suportul şi implicarea ministerelor de resort, care să aibă drept scop analiza situației actuale pe piața forței de muncă din Republica Moldova, analiza cererii şi a ofertei pe piața forței de muncă, identificarea cauzelor neangajării în câmpul muncii, etc. De asemenea, suntem de părere că partea de maximă importanţă a acestui studiu va fi nu analiza cantitativă şi statistică a datelor, ci analiza calitativă, în urma căreia vor fi formulate concluzii şi recomandări de rigoare. De asemenea, credem că activitatea de orientare profesională a tinerilor este slab realizată sau nu se realizează deloc. De aceea, considerăm că este necesară introducerea cursului de ―Orientare profesională" în învățământul gimnazial. Ținând cont de disparitățile enorme pe piața forței de munca din ţară, considerăm oportun ca persoanele tinere, dar şi persoanele mature să fie instruite în domeniul educației antreprenoriale pentru a le forma competenţe în privința lansării propriei afaceri, dar şi pentru a mări încrederea în forțele proprii.