Dezvoltarea rapidă a tehnologiei în ultimii ani a avut un impact ma­­jor asupra consolidării unei societăți informaționale, în care trăim în pre­zent. Conform lui M. Hilbert conceptul de societate infor­ma­țio­na­lă de­­semnează ,,societatea unde crearea, distribuirea, utilizarea, in­teg­rarea și manipularea informațiilor reprezintă o activitate sem­nifi­ca­ti­vă eco­no­­mică, politică și culturală. Principalii factori ai acesteia sunt teh­no­lo­gi­ile informaționale și de comunicare digitală, care au dus la o explozie in­­formațională și o schimbare privind toate aspectele organi­ză­rii so­ci­a­le” [1]. În același timp, apare fenomenul de poluare infor­ma­­țio­na­lă, ca­re după O. Levent reprezintă ,,contaminarea, în timpul fur­­ni­ză­rii, cu in­formații irelevante, redundante, nesolicitate, care îm­pie­dică pro­cesul de înțelegere și care este cu valoare scăzută” [3].Raportul Academiei de Pediatrie din SUA elucidează complexi­ta­tea pro­­blemei. Conform rezultatelor acestuia, adolescenții între 10 şi 18 ani petrec în fața ecranelor (tv, rețele sociale) până la 11 ore [5].Respectiv, din cauza timpului îndelungat petrecut în rețele, gene­ra­ția tâ­nără este cea mai expusă supraîncărcării cu informații.Poluarea informațională, poate fi de două tipuri: prin manipulare di­­re­ctă și prin contaminare psihologică. În primul caz, ne referim la: 1. fa­ke news (titluri provocatoare, fraze rupte din context, manipulare de da­te, imagini trucate). Acest fenomen este răspândit odată cu creș­te­rea popularizării platformelor de socializare, precum: facebook, twi­t­ter, in­ta­gram, youtube etc.; 2. propaganda (acțiune desfășurată sis­te­ma­­­tic, în vederea răspândirii unor doctrine politice, religioase, teorii, opi­nii etc.­­­); 3. strategii de marketing (instrument utilizat pentru a con­vin­ge cli­­enții să cumpere un produs, serviciu etc.). Diversitatea aces­to­ra este im­­punătoare: neuromarketing-ul, marketing-ul agresiv, social me­­dia ma­r­­keting, e-mail marketing, content marketing, video, event mar­­­ke­ti­ng, reclame, panouri. Contaminarea psihologică, mentală se referă la im­pactul indirect, inconștient, atunci când informaţiile cunos­cu­te ca fi­ind false/nerelevante, influenţează fără ca persoanele să conş­tien­tizeze ace­astă influenţă [2]. Fiinţa umană nu este conştientă de efec­tele con­ta­mi­nării psihologice, crezând că nu este un pericol să se ex­pună la zone cu informaţie falsă. Succesul contaminării se datorează iluziei de con­tr­ol, atunci când persoanele cunosc că informaţia este falsă.Procesul de contaminare psihologică poate fi ilustrat prin modelul lui Spinoza, de prelucrare a informațiilor [2]. Deci, în primul rând in­for­­­mația, odată transmisă, este înțeleasă și considerată din start, ca fiind ade­­vărată. Ulterior, după ce informația a fost primită și asimilată, ea es­te analizată prin filtre conștiente și/sau automate, pentru a verifica da­că aceasta este chiar adevărată sau este falsă. În condițiile societății ac­tu­­ale, când fluxul informațional este imens, iar omul nu are timp și nici instrumente suficiente pentru a analiza informațiile primite, asi­mi­la­rea mesajului distorsionat are loc în majoritatea cazurilor, influen­țând ac­ti­vi­tatea psihicului uman. Contaminarea psihologică, în forma ma­ni­pu­lă­ri­i psihologice sau a con­taminării mentale, generează prob­le­me emo­ţionale, distorsiuni cog­ni­­tive şi comportamente dezadap­tative [2].Consecințele poluării in­for­ma­ționale asupra psihicului uman ar pu­tea fi generalizate astfel: in­flu­en­țează capacitatea de a evalua și a lua de­­cizii; stres și anxietate; de­pre­sie; efecte negative asupra procesului de în­­vățare și a performanțelor; in­capacitatea de concentrare.Pentru a minimaliza efectele poluării informaționale, se recomandă ur­­mătoarele: stabilirea unui set valoric; analiza critică a informațiilor pri­mite; evitarea surselor necredibile; verificarea prin informații al­ter­na­tive; 15 min/zi de autoreflexie; scrisul terapeutic ca suport în luarea de­ciziilor.În concluzie, putem afirma că în Republica Moldova, în pre­ze­nt, prin intermediul educației media, se promovează Alfabetizarea Me­­dia, care contribuie la dezvoltarea capacităților de a analiza, evalua și crea mesajele informaționale [4]. Astfel, în viitorul apropiat pentru o fun­­cționare normală, psihicul uman va trebui să integreze aceste in­str­u­m­­ente, ca să reziste presiunii informaționale și să le poată gestiona corect.