Scopul studiului - analiza indicilor cantitativi ai bruxismului sub influenț a factorilor
cotidieni (stres, nicotină, cafeină, alcool). Au fost studiaț i 19 pacienț i cu bruxism și 19
persoane sănătoase. Influenț a cofactorilor bruxismului a fost cuantificată, în corelaţie cu
analiza indicilor bruxismului (dispozitivul portabil Sleep Guard SG, SUA). Intensitatea
cofactorilor cotidieni la pacienţii cu bruxism se deosebea statistic concludent de intensitatea
acestor factori la persoane sănătoase. La pacienţii cu bruxism (n = 19), s-au constatat
următoarele: expresia stresului emoţional, conform chestionarului Holmes - 625,8 ± 49,3 un.;
consumul de nicotină - 8,5 ± 1,1 ț igarete; consumul de cafeină - 3,0 ± 0,5 cănuț e;
întrebuinţarea alcoolului - 1,8 ± 0,3 un. de alcool. La persoane sănătoase (n = 19), au fost
evidenţiate următoarele particularităţi: expresia stresului emoţional, conform chestionarului
Holmes - 412,5 ± 43,8 un. (p ˂ 0,001); consumul de nicotină - 4,3 ± 1,5 ț igarete (p ˂ 0,02);
consumul de cafeină - 1,5 ± 0,3 cănuț e (p ˂ 0,03); întrebuinţarea alcoolului - 0,6 ± 0,3 un.
de alcool (p ˂ 0,01). Factorii stresogeni provoacă o tensionare importantă a sistemului nervos
vegetativ și a structurilor cerebrale implicate în reglarea activităț ii sistemului stomatognat, în
special, se modifică excitabilitatea neuro-musculară și activitatea mușchilor maseteri, care
determină intensitatea bruxismului. În viziunea noastră, stresul emoț ional în
declanșarea/menț inerea bruxismului este asociat cu 3 componente principale:
psihoemoț ională, psihovegetativă, psihomotorie. Consumul de alcool, conform criteriului de
intensitate, ocupă locul doi după stresul emoț ional. Folosirea alcoolului la pacienț ii cu
bruxism (conform datelor de autoevaluare), contribuie la apariț ia unui efect de liniștire,
relaxare, cu senzaț ii subiective de micșorare a tonusului muscular. Toate persoanele studiate
afirmau, că consumul alcoolului contribuie la diminuarea stresului din viaț a cotidiană.
Bruxismul a fost mai frecvent observat la persoane fumătoare, indiferent de sex în comparaț ie
cu persoanele non-fumătoare. Rezultatele analizei realizate de noi evidenț iază că consumul
de cafeină este de două ori mai mare la persoanele cu bruxism, comparativ cu persoanele
sănătoase. Conform datelor din literatură, consumul de cafeină este asociat cu fumatul
(corelaț ii puternice) și cu consumul de alcool (corelaț ii moderate), date care au fost
confirmate şi de rezultatele noastre. Influenț a cafeinei este mai slabă, comparativ cu
consumul alcoolului. Analiza integrală a rezultatelor obţinute demonstrează că la pacienții cu
bruxism, intensitatea cofactorilor cotidieni crește în ordinea: cafeină ˂ nicotină ˂ alcool ˂
stres; numărul de episoade ale bruxismului, durata lor totală crește sub acțiunea cofactorilor
în ordinea: alcool ˂ nicotină ˂ cafeină ˂ stres.
În concluzie, se poate constata că toți cofactorii studiați au o intensitate mai mare la
pacienț ii cu bruxism, cea mai semnificativă diferență a fost observată pentru stresul
emoț ional și consumul de alcool. Aceste date într-o măsură oarecare confirmă că diferiți cofactori ai bruxismului se manifestă prin intermediul proceselor stresoreactivităț ii și
stresorezistenț ei.