Clasificarea anilor după nivelul de favorabilitate pentru porumb şi stabilirea direcţiilor prioritare de ameliorare a hibrizilor
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
554 15
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-04 15:33
SM ISO690:2012
MÎRZA, Vitalie, POJOGA, Vasile, ŞTIRBU, Valentin. Clasificarea anilor după nivelul de favorabilitate pentru porumb şi stabilirea direcţiilor prioritare de ameliorare a hibrizilor. In: Genetica și fiziologia rezistenței plantelor, 21 iunie 2011, Chişinău. 2011, p. 102. ISBN 978-9975-78-994-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Genetica și fiziologia rezistenței plantelor 2011
Conferința "Genetica şi fiziologia rezistenţei plantelor"
Chişinău, Moldova, 21 iunie 2011

Clasificarea anilor după nivelul de favorabilitate pentru porumb şi stabilirea direcţiilor prioritare de ameliorare a hibrizilor


Pag. 102-102

Mîrza Vitalie, Pojoga Vasile, Ştirbu Valentin
 
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni“
 
 
Disponibil în IBN: 11 aprilie 2020


Rezumat

Pentru culturile de câmp, inclusiv pentru porumb, anii de cultură în zona sau localitatea dată pot fi relativ favorabili (F), nefavorabili (NF) sau intermediari-medii (MF). Nivelul de favorabilitate poate fi estimat prin productivitatea soiurilor sau hibrizilor omologaţi – celor mai buni reprezentanţi ai culturii în zonă. Clasifi carea anilor după nivelul de favorabilitate permite evidenţierea factorilor limită ai mediului pentru cultura dată, depistarea caracterelor esenţiale ale soiurilor sau hibrizilor şi stabilirea direcţiilor prioritare de ameliorare. Analiza rezultatelor culturilor comparative de la IF „Porumbeni” în condiţii de neirigat demonstrează că producţia de boabe a hibrizilor omologaţi de porumb variază pe ani de la 20-30 până la 110-120 q/ha, constituind în medie circa 70 q/ha. Diferenţa între hibrizi în acelaşi an, ca regulă în an favorabil, poate fi de maximum 20 q/ha. Respectiv noi am stabilit următoarele criterii de clasifi care (tipizare) a anilor după nivelul de favorabilitate pentru porumb-boabe: MF – productivitatea medie a hibrizilor omologaţi se încadrează în limitele 60-80 q/ha; F – productivitatea medie depăşeşte 80 q/ha; NF – productivitatea sub 60 q/ha. Conform acestor criterii, în ultimii 30 de ani (1981-2010) la Porumbeni au fost 8 ani F, 11 – MF şi 11-NF. În toţi anii, culturile comparative au fost efectuate conform tehnologiei standard de cultură a porumbului în Moldova. Grindină, epifi totii şi alte calamităţi esenţiale n-au fost. Anii s-au deosebit, în primul rând, după regimul pluviometric şi termic pe parcursul vegetaţiei porumbului. Anii NF, comparativ cu anii F, se caracterizează prin lipsă de precipitaţii esenţiale şi temperaturi mai înalte şi crescânde în perioada 1 iulie–20 august. În anii MF, comparativ cu anii NF, sunt posibile precipitaţii şi/sau reduceri ale temperaturii către începutul lunii august, care pot spori productivitatea hibrizilor cu 60-90%. În anii F, către mijlocul lunii septembrie, temperatura medie a aerului scade sub 15°C. Legităţi în repartizarea tipurilor de ani nu sunt. Respectiv ele nu pot fi pronosticate. Însă se observă tendinţa spre creştere a frecvenţei anilor NF. În perioada 1981-1987 au fost 5 ani MF, 1 – F şi 1 – NF; în 1988-1998 – 3 ani MF, 4 – F şi 4 – NF; în 1999-2010 – 3 ani MF, 3 – F şi 6 – NF. Perioadele au fost evidenţiate după seturile de hibrizi omologaţi. În anii NF cele mai înalte producţii le-au înregistrat hibrizii semitimpurii FAO 270-295, în anii F – hibrizii semitardivi FAO 420-460. În toţi anii hibrizii relativ tardivi au fost mai presus după producţia de masă vegetală. Însă în unii ani F aceşti hibrizi au fost recoltaţi cu umiditate înaltă – 30-34%, a boabelor. După productivitatea medie multianuală mai presus au fost hibrizii FAO 380-450 caracterizaţi cu rezistenţă înaltă la secetă în faza de umplere a boabelor şi care în condiţii optime,inclusiv de irigat, nu s-au evidenţiat prin producţii maxime. Conform modelelor evoluţiei sistemului climatic global, în următorii 30-50 de ani, pe teritoriul Republicii Moldova se preconizează creşterea temperaturii medii anuale cu circa 2°C, predominant pe contul lunilor iulieseptembrie. Respectiv seceta în perioada de formare şi umplere a boabelor la porumb va deveni (deja devine ) mai frecventă şi mai acută. Însă schimbări esenţiale în strategiile de ameliorare nu se prevăd. Pentru obţinerea de recolte stabile şi asigurarea respectării asolamentelor în republică sunt necesari atât hibrizi relativ tardivi – FAO 350-450, care trebuie să posede rezistenţă înaltă la secetă, cât şi hibrizi relativ timpurii – FAO 270-350, capabili să evite seceta în perioada de formare a boabelor, să asigure eliberarea timpurie a câmpurilor, şi care trebuie să posede potenţial înalt de productivitate. Pentru cazurile de întârziere cu semănatul, inclusiv de reînsămânţare a unor culturi compromise, sunt necesari şi hibrizi relativ timpurii cu rezistenţă înaltă la secetă. Tot acest spectru de hibrizi există în prezent la IF „Porumbeni” şi continuă să fi e perfecţionat. Problema constă în producerea de seminţe calitative şi selectarea argumentată a hibrizilor pentru semănat în anumite zone şi localităţi în dependenţă de frecvenţa anilor F-NF, posibilităţile de respectare a tehnologiei de cultură şi scopurile urmărite.