Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultură, care în rezultatul creşterii considerabile a producţiei şi perfecţionării metodelor de prelucrare a seminţelor de soia, au dus la obţinerea unor cantitaţi mari de ulei cu o valoare nutritivă ridicată şi la furnizarea de proteină, care permite obţinerea unor canti taţi sporite de produse animale. Însă schimbările climaterice ce se produc la nivel global şi regional intensifi că frecvenţa diferitor factori climaterici de risc ce prezintă o problema majoră a agriculturii Republicii Moldova. Este cunoscut faptul că agricultura Republicii Moldova este unul dintre sectoarele cele mai vulnerabile la fenomenele climaterice externe, precum: schimb brusc de temperatură, perioade foarte lungi de secetă, inundaţii catastrofale, ierni scurte şi călduroase etc., care adesea diminuează valoarea producţiei agricole. Din această cauză există necesitatea de a efectua cercetări ştiinţifi ce pentru a crea soiuri precoce, cu o productivitate alimentară şi furajeră înaltă, rezistenţă majoră la boli, vătămători, ger, secetă şi a îmbunătăţi calitatea soiurilor existente. În ameliorarea culturilor agricole, pentru obţinerea materialului iniţial preţios se folosesc cu succes metodele mutagenezei experimentale. Una din aceste metode este mutageneza indusă cu raze gamma, care prezintă un spectru larg de apariţie a mutaţiilor şi o frecvenţă înaltă a manifestării lor. Radiaţia este un fl ux de electroni care străbate sămînţa, însă care nu rămîne acolo. Acţionează pe principiul „proiectului”: trece – poate determina nişte modifi cări la nivelul AND-ului (al moleculei) sau la nivelul cromozomilor, deci poate să producă nişte rupturi sau inversiuni ale unor segmente în cromozomi, care duc, ulterior, la mutaţii – şi apoi iese. Mutaţiile pot să afecteze un simplu caracter, cum ar fi procentul de proteină. Dacă noi am spori măcar cu 0,01% procentul de proteină, la un hectar ar creşte foarte mult cantitatea de proteină şi omul ar putea să o valorifi ce. Rezultate impresionate şi deosebit de importante au fost realizate în ceea ce priveşte obţinerea mutaţiilor la leguminoase (N.M. Cecalin, N.I. Korsakov şi colab., 1981). Folosind metoda mutagenezei induse, prin iradierea cu raze gamma (A.K. Leşenko, V.I. Sicicari, V.G. Mihailov şi colab.1982), au fost obţinute noi forme de mutaţii pe baza cărora au fost create soiuri de soia mai productive. În experienţele efectuate în cadrul IGFP a fost utilizată mutageneza indusă cu razele gamma la cultura de soia, apicîndu-se dozele de 100; 150; 200 şi 250 Gy. Analizând rezultatele obţinute în generaţiile M1-M4, putem menţiona faptul că radiaţia s-a manifestat, în primul rând, asupra procentului de răsărire a plantelor în câmp şi la perioada de vegetaţie. Razele gamma au modifi cat talia plantei, numărul de ramifi caţii, numărul de păstăi şi boabe la o plantă, forma şi culoarea bobului. În anul 2010 ca rezultat al efectuării observărilor fenologice pe parcursul perioadei de vegetaţie şi analizei de laborator, după recoltare s-au selectat forme mutante din generaţia M4 care s-au evedenţiat de martor după următoarele caractere: durata perioadei de vegetaţie (115-125 de zile), înălţimea plantei (50,5-84,5), numărul de lăstari (3-7), numărul de internoduri (9-17), numărul de păstăi (72-124), numărul total de boabe (104-302), forma şi culoarea lor. Aceste caractere ameliorate se referă la maximizarea cantităţii de seminţe produse pe suprafaţa folosită, la calităţi agronomice mai bune ale seminţei pentru a suplini hrana atât pentru om, cât şi pentru animale, la rezistenţa la boli şi dăunători, la toleranţa, la secetă şi căldură. Formele mutante obţinute cu astfel de caractere prezintă un material iniţial preţios în ameliorarea culturii de soia pentru Republica Moldova.