Exigenţele de calitate a sec. XXI solicită formarea unor generaţii de copii echilibraţi emoţional, armonios dezvoltaţi, purtători a valorilor autentice durabile, a modelelor sociale competitive, a stilurilor şi atitudinilor comportamentale civilizate. Începând cu primii săi ani de viață, educația afectivă a copilului constituie o sarcină foarte importantă, într-un anumit sens mai însemnată chiar și decât educația lui intelectuală, căci gradul însușirii de către copil a noilor cunoștințe și priceperi, precum și scopurile concrete, pentru care le va folosi ulterior, depind în mare măsură de caracterul atitudinii copilului față de oameni și față de mediul înconjurător.

The quality requirements of sec. XI calls for the formation of generations of emotionally balanced, harmoniously developed children, bearers of authentic sustainable values, competitive social models, civilized behavioral styles and attitudes. Starting from his first years of life, the emotional education of the child constitutes a very important task, in a certain sense even more important than his intellectual education, because the degree of acquisition by the child of new knowledge and skills, as well as the concrete goals, for who will use them later, depend to a large extent on the character of the child's attitude towards people and the environment.