Reprezentarea socială ca modalitate de transformare a „cuvintelor în carne”, a „ideilor în puteri naturale” şi a ”noţiunilor în limbajele lucrurilor”
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
820 5
Ultima descărcare din IBN:
2020-05-11 13:55
SM ISO690:2012
ŞLEAHTIŢCHI, Mihail. Reprezentarea socială ca modalitate de transformare a „cuvintelor în carne”, a „ideilor în puteri naturale” şi a ”noţiunilor în limbajele lucrurilor”. In: Revistă de știinţe socioumane . 2012, nr. 2(21), pp. 3-22. ISSN 1857-0119.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revistă de știinţe socioumane
Numărul 2(21) / 2012 / ISSN 1857-0119 /ISSNe 2587-330X

Reprezentarea socială ca modalitate de transformare a „cuvintelor în carne”, a „ideilor în puteri naturale” şi a ”noţiunilor în limbajele lucrurilor”

Pag. 3-22

Şleahtiţchi Mihail
 
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău
 
Disponibil în IBN: 11 decembrie 2013


Rezumat

Existence of the social representatives is organically liked to the phenomenon of objectification. The phenomenon concerned, as not a singe time demonstrated, conveys a psycho-mental type of activity that transforms the concepts of familiar images, „materializes” abstractions, and reproduces the notions in the iconic style. Without this phenomenon it would have been impossible, under the impact of an informational pressure, to simplify and grasp under the consciousness control the existent social objectives. Obviously, it is impossible for the human intellect to objectivate/externalize all of the information – as a rule, when we face something new, we tend just to extract some essential aspects of what we see. After selecting some essential elements out of a „multicolor” informational set, a „figurative scheme” is formed, i.e. ideas transformed into a grouping of familiar, common, or „informal” images, that approaches the cognition objective to the known subject. Keeping at first a certain connection to the theory it emerged of, the „figurative scheme” is gradually becoming independent, getting its own reality. Later we witness its „naturalization”, which actually represents a substitution of schematized objects and abstract interpretations with some concrete objects embedded in the reality. Something that was initially just a speculative approach, a mental equation that could be accessible to a limited number of individuals, becomes in time a public good and something accessible to all

Existenţa reprezentărilor sociale este organic legată de fenomenul obiectivării. Fenomenul vizat, după cum s-a demonstrat nu o singură dată, redă tipul de activitate psihomentală prin care are loc transformarea conceptelor în imagini familiare, „materializarea” abstracţiilor, reproducerea noţiunilor în stil iconic. În lipsa lui, nu ar fi fost posibil ca, sub impactul unei presiuni informaţionale, să se producă simplificarea şi preluarea sub controlul conştiinţei a obiectelor sociale existente. Evident, este imposibil ca intelectul uman să poată obiectiva toate informaţiile – de regulă, atunci când ne confruntăm cu ceva nou, tindem să extragem doar aspectele esenţiale din ceea ce vedem. După selecţia elementelor esenţiale dintr-un set informaţional „multicolor”, se formează o „schemă figurativă” (= idei transformate într-un grupaj de imagini cunoscute, *cu teoria din care a izvorât, „schema figurativă” devine treptat autonomă, căpătând o realitate proprie. Ulterior, asistăm la „naturalizarea” ei, la o substituire, de fapt, a lucrurilor schematizate, a interpretărilor abstracte cu lucruri concrete, incorporate în realitate. Ceea ce era, iniţial, o abordare speculativă, o ecuaţie mintală căreia i se putea ralia doar un număr limitat de indivizi, devine, cu timpul, un bun public, un ceva accesibil tuturor.

Cuvinte-cheie
reprezentare socială, obiectivare, asociere, naturalizare,

decontextualizare, figurativizare, ontizare, nod central, sistem periferic.