Din optica abordării semiologice al „locului”, sentimentul de apartenență al indivizilor la propriul context de viață, contribuie semnificativ la definitivarea relației dintre identitate, loc și afiliere, ca factori importanți ai ancorei identitare. Astfel, în contextul cercetării, referința „locului” implică nu doar obiectul de studiu, ca semnificație al unui mediu oarecare, ci și „locul”, ca instrument de mediere a relației dintre acesta și populațiile actuale, punându-se un accent deosebit pe mecanismele prin care se perpetuează sentimentul de apartenență, precum și dimensiunile „locului” în construcția acestuia.

From the point of view of the semiological approach of “place”, the feeling of belonging of individuals to their own life context, contributes significantly to finalizing the relationship between identity, place and affiliation, as important factors of the identity anchor. Thus, in the context of research, the reference "place" implies not only the object of study, as a meaning of a certain environment, but also "place", as a tool to mediate the relationship between it and current populations, with special emphasis on the mechanisms through which the feeling of belonging is perpetuated, as well as the dimensions of the “place” in its construction.