Parabola este studiatã aici ca un continut al comunicãrii interculturale, o monedã esentialmente internationalã. Lucrarea abordeazã contrastiv parabolele din punct de vedere pragmatic, în context lingvistic. Analiza se face între trei categorii culturale: parabole crestine, iudaice si islamice, cu scopul de a evidentia o serie de asemãnãri si deosebiri.

The parable is studied here as a content of intercultural communication, an international construct. The paper aims to contrast parables from a pragmatic point of view, in a linguistic context. It analyzes three cultural categories of parables: Christian, Judaic, and Islamic, and proposes a series of similarities and differences.