Micromicetele (mucegaiurile) sunt microorganisme uşor adaptabile, deoarece au capacitatea de a forma enzime induse în funcţie de natura substratului pe care se află. Micromicetele sunt utilizate cu succes în biotehnologie pentru producerea unui spectru larg de biopreparate, fapt determinat de caracteristicile tehnologice preţioase: ciclul scurt de dezvoltare, posibilitatea cultivării în condiţiile reglării şi obţinerii sistemelor enzimatice cu o componenţă prognozată a unei cantităţi nelimitate de diferite substanţe bioactive. Mai des utilizate sunt micromicetele din genul Penicilliumşi Aspergillus. Utilizarea activităţii biochimice a micromicetelor din genurile menţionateşi-a găsit întrebuinţarea în medicină şi farmaceutică, agricultură, în obţinerea substanţelor bioactive utilizate în diferite ramuri ale economiei. Microorganismele utilizează diferite substanţe chimice din mediul de cultură, fie ca sursă de energie, fie ca material de construcţie pentru creştere şi multiplicare. Complexitatea chimică a mediilor de cultură necesare cultivării diferitelor tipuri de microorganisme este în dependenţă directă de capacităţile lor de biosinteză. Scopul cercetărilor a constat în efectuarea unui screening al micromicete păstrate în CNMN după proprietăţile antimicrobiene faţă de unii agenţi patogeni pentru A. mellifera şi selectarea mediului optim pentru cultivarea acestora. Ca obiect ce studiu au servit 21 tulpini de micromicete,care au fost izolate din probele de sol prelevate din zona centrală a Moldovei şi se păstrează în Colecţia Naţională de Microorganisme Nepatogene (CNMN). În calitate de test-culturi au fost utilizate 2 tulpini de fungi Aspergillusflavus şi Aspergillusniger, agenţi patogeni aiaspergilozei (puietul pietrificat), şi tulpina de bacterii Paenibacilluslarvae, agentul patogen al locii americane al albinelor Apis mellifera, care au fost izolate din probele prelevate dintr-un stup de albine. În scopul studierii particularităţilor morfo-culturale ale tulpinilor de micromicete cu potenţial sporit al activităţii antimicrobiene şi selectarea mediului optim pentu cultivarea tulpinilor selectate, acestea au fost cultivate pe 4 medii nutritive: Malţ-agar; Czapek; Sabouraudşi Amidono-amoniacal. Cercetările au fost efectuate după 4, 7 şi 14 zile de cultivare la temperatura de 28-30oC Proprietăţile antimicrobieneale tulpinilor au fost studiate conform metodei difuzimetrice, prin utilizarea blocurilor de geloză.Ca martor au servit discuri impregnate cu antibioticul neomicina, tetraciclina şi furazolidon. În rezultatul scriningului efectuat din 21 tulpini de micromicete au fost selectate 2 culturi P.sp.62 şi P.sp. 97 - cu potenţial antifungal sporit faţă Aspergillusflavus şi Aspergillusniger, şi 2 tulpini - P.sp. 91 şi P. sp. 110 - cu potenţial antibacterian sporit faţă de patogenul Paenibacilluslarvae. Diamertul zonei de inhibiţie a patogenului Aspergillusflavus şi Aspergillusniger sub acţiunea exometaboliţilor tulpinii P.sp. 62 constituie 30mm, iar a tulpinii - P.sp.97 – 35mm şi respectiv 16mm. Diametrul zonei de inhibiţie a patogenului Paenibacilluslarvae la tratarea cu exometaboliţi ai tulpinii - P.sp.91 şi P.sp.110 - constituie 22-23 mm, cea ce este echivalent cu acţiunea antibioticului neomicina. Mediul optim de cultivare a tulpinilor de micromicete pentru obţinerea exometaboliţilor cu proprietăţi antimicrobiene sporite este mediul malţ-agar.