Plantele, datorită conţinutului substanţelor nutritive şi medicinale, sunt pe larg utilizate în industria alimentară, farmaceutică şi cosmetologică. Ele reprezintă o sursă preţioasă de metaboliţi secundari, care se utilizează în medicină. De menţionat, că conţinutul metaboliţilor secundari (MS) în plante deseori este mic, el depinzând de faza de dezvoltare şi de condiţiile pedo-climatice de cultivare. Anume această situaţie este specifică pentru rădăcina aurie (Rhodiola rosea. L.) care, datorită colectării intensive, este în pericol de dispariţie.O alternativă pentru obţinerea MS caracteristici pentru această specie este utilizarea metodelor biotehnologice de cultivare a calusului in vitro. În aşa fel, ar deveni posibil de elaborat surse regenerabile de MS valoroşi, caracteristici pentru R. rosea. Una din problemele ce apare în acest caz este creşterea lentă a calusului, cultivat in vitro. Depăşirea acestei probleme poate fi realizată prin selectarea liniilor celulare cu potenţial înalt de creştere a biomasei; optimizarea mediilor de cultivare; tratarea calusului cu diferiţi factori fizici; introducerea precursorilor de sinteză a MS, etc. Aceste procedee uneori pot asigura sporirea conţinutului de MS în celulele calusului. Datele literaturii de specialitate, privind posibilităţile obţinerii biomasei celulare de R. rosea în condiţiile in vitro, sunt fragmentare şi n-au găsit încă implementare practică. Modificând, raportul fitohormonilor din mediu de cultivare şi regenerând periodic liniile celulare, noi am asigurat sporirea productivităţii culturilor în ceia ce priveşte acumularea biomasei pe parcurs de 40 zile cu aproximativ 40%. Suplimentar, recent noi am demonstrat posibilitatea sporirii masei celulare a calusului de R. rosea, întroducând în mediul de cultivare reglatorul natural de creştere Reglalg. A fost testată influenţa acestui preparat la diferit grad de diluare cu mediul de nutriţie. Au fost realizate următoarele diluţii a Reglalgului cu mediul Murashige Skoog: 1/200; 1/400, 1/800 şi 1/1000. Iniţial, pe toate variantele experimentale ale mediului nutritiv au fost inoculate câte 2 g de calus. Creşterea calusului a fost monitorizată la fiecare 5 zile pe parcursul a 40 zile de cultivare. Dinamica creşterii biomasei calusului a fost determinată cântărind calusul din trei vase la fiecare termen de analiză. Pe întreaga perioadă, Reglalgul la diluţiile mici (1/200; 1/400, 1/800) a manifestat un efect de inhibare a acumulării biomasei, cu atât mai pronunţată, cu cât mai mic era gradul de diluţie a preparatului. De menţionat, că cu creşterea duratei de cultivare, gradul de inhibare diminua, ceia ce demonstrează „adaptarea” celulelor calusului la prezenţa componentelor active ale preparatului. La micşorarea concentraţiei acestor componente (la gradul de diluare 1/800), spre sfârşitul perioadei de cultivare atingea cel a calusului din varianta martor. Este interesant de menţionat, că efectul de „adaptare” a celulelor calusului la prezenţa substanţelor active din preparatul Reglalg se manifestă şi la administrarea preparatului la gradul de diluţie 1/1000, care nu demonstrează inhibarea creşterii biomasei chiar în primele 5 zile. Deja la ziua a 20-ea biomasa calusului din această variantă experimentală depăşea biomasa calusului din varianta martor cu 50%. În ansamblu, aceste date demonstrează, că complexitatea biochimică a preparatului Reglalg este un factor important în acţiunea sistemică a preparatului asupra plantelor. La etapa iniţială au loc procesele de recepţionare a efectelor diferitor componente, iar ulterior se manifestă dominarea acţiunii unor sau altor componente, diferite, în dependenţă de concentraţia aplicată. Aceste date demonstrează perspectivele largi a utilizării preparatelor reglatorilor naturali de creştere complecşi pentru reglajul creşterii şi dezvoltării plantelor nu numai în condiţiile in vivo, dar şi in vitro.