Ttriticale este o cultură nouă, care a fost obţinută prin unirea garniturilor de cromozomi a două genuri diferite – grâul şi secara. Pentru agricultura Republicii Moldova ea joacă un rol important în sporirea productivităţii culturilor cerealiere păioase, fiindcă are un potenţial productiv cu mult mai înalt decât formele parentale, dispune de o rezistenţă înaltă la condiţiile nefavorabile ale mediului (ger, secetă, arşiţă) şi maladii (făinare şi al.) Importanţa acestei culturi pentru economia ţării noastre este explicată şi prin cerinţele modeste faţă de sol, prin compoziţia chimică a boabelor, care le conferă însuşiri deosebite de folosinţă în alimentaţie, în furajarea animalelor, precum şi în industrie. În sinteza formelor noi de triticale ca material biologic iniţial au servit mostrele de triticale (hexaploide, octoploideşi tetraploide), grâu (comun şi durum) şi secară din genofondurile Institutului nostru, cât şi cele recent primite şi aduse din diferite organizaţii ştiinţifice de peste hotare. Pentru obţinerea formelor noi de triticale s-au utilizat diferite modele de hibridare, ca : intraspecifice, interspecifice şi intergenerice. Rezultatele acestor hibridări sunt redate în tabel. În studiu s-au luat datele anului secetos 2012 şi anului favorabil 2013. Rata prinderii boabelor hibride, în mare măsură a depins de materialul iniţial, de modelul de hibridare şi condiţiile climaterice. Rezultatele sintezei formelor noi de triticale prin diferite modele de hibridare. Modelul de hibridare Combinaţii, num. Fecunditatea, %, minmax 2012 2013 2012 2013 Intraspecifice : Tr-le (42) x tr-le (42) 26 22 11,2-75,5 9,1-78,8 Interspecifice: Tr-le(42) x Grâu (42) 3 2 11,7-83,6 5,4-9,7 - // - Grâu (42) x Tr-le (42) - 7 - 5,1-75,0 - // - Tr-le (56) x Tr-le (42) 7 4 0,9-35,9 13,3-50,7 - // - Tr-le (42) x Tr-le (28) 10 3 5,2-55,7 29,7-51,7 - // - Tr-le (28) x Tr-le (42) - 2 - 11,3-65,7 Intergenerice : Tr.aestivum x S. cereale 25 32 0,7-28,7 0,7-17,7 Total combinaţii 71 72 Din datele tabelului putem menţiona, că în aceşti ani s-au realizat 143 combinaţii şi în toate modelele am obţinut boabe hibride. Fecunditatea, în anii luaţi în studiu a fost destul de reuşită şi a atins valori sporite în fiecare model de hibridare. Ca exemplu pot servi combinaţiile intraspecifice cu rata de prindere a boabelor hibride de 75,5 şi 78,8% , interspecifice de diferite combinaţii – 55,7%, 65,7% şi 75,0%. Este evidentă fecunditatea majorată în combinaţiile distante (intergenerice) de 17,7 şi 28,8% , însă in acest model de hibridare în 2013 la10% din combinaţii nu am obţinut boabe. Aceasta se explică prin condiţiile de arşiţă în perioada hibridărilor. În aşa mod am obţinut un set de forme noi, care sunt testate în etapele procesului de ameliorare. Din descendenţa materialului hibrid vor fi depistate genotipuri productive, carevor fi implementate în programele de ameliorareşi în baza lor se vor obţine soiuri noi de triticale.