Creşterea vertiginoasă a preţurilor la combustibilii fosili, rezervele cărora sunt pe cale de a se iepuiza, fac ca oamenirea să se orienteze spre noi surse de energie stabile, nepoluante şi rentabile.Cercetările din ultimii ani au arătat că energia solară stocată în biomasă poate constitui o sursă regenerabilă şi nepoluantă de energie, reprezentând o alternativă viabilă la combustibilii fosili. Abordarea UE privind exploatarea potenţialului biocombustibilului se referă la - continuarea promovării biocombustibilului în UE şi în ţările în curs de dezvoltare, astfel încât producerea şi utilizarea lor să aibă efecte pozitive asupra mediului şi din considerente de tip concurenţial, să contribuie la obiectivele strategiei de la Lisabona. Republica Moldova nu dispune de zăcăminte de combustibili fosili căzând sub influenţa economică şi politică de ţările furnizoare. Valorificarea potenţialului energetic al biomasei are o mare importanţă la atingerea obiectivelor strategice privind creşterea securităţii energetice. Structura preconizată a producerii şi consumului total de energie obţinută din surse renovabile bazate pe biomăsă va constitui circa 70,0%şiva favoriza o dezvoltare durabilă a sectorului rural cu substituirea către anul 2015 a unei cote de 10 % a consumului de combustibil tradiţional, prin prisma analizei productivităţii, impactului asupra mediului înconjurător, a eficienţei economice şi neafectării asigurării cu alimente a populaţiei. Suprafaţa cu păduri constituie circa 8 % din teritoriul Republicii Moldova, tăerile masive efectuate pe parcursul ultimilor ani pentru obţinerea materialului industrial se va răsfrînge negativ asupra fondului forestier şi asigurării în viitor cu lemn pentru încălzirea locuinţelor. Fondarea plantaţiilor energetice industriale şi valorificarea resturilor vegetale a culturilor agricole pot deveni pilonii de bază a dezvoltării energeticii renovabile. Pe parcursul a mai mult de jumătate de secol în rezultatul cercetărilor de introducere şi aclimatizare în cadrul Grădinei Botanică (Institut) AŞM s-a fondat colecţii şi expoziţii de plante cu utilitate multiplă necesare dezvoltării economiei naţionale. La moment circa 100 de specii de plante în cadrul Grădinei Botanică pot fi utilizate la producerea diferitor tipuri de biocombustibili. Biomasa lignocelulozicăa circa 40 de specii perene, reprezintă o sursă de producere a biocombustibililor solizi, un rol esenţial ar putea să-l joace speciile introduscente din familia Asteraceae: topinamburul sau napul porcesc Helianthus tuberosus L.,silfia Silphiumper foliatum L., astra perenă Symphyotrichum novi-belgii (L.) G. L. Nesom (Aster novi-belgii L.) originare din America şi iarba mare Inulahelenium L., originară din Asia Centrală cu o productivitate anuală de 10-25 t/ ha masă uscată. Aceste specii se înmulţesc atât prin seminţe cât şi vegetativ, nu au pretenţii mari faţă de sol şi umiditate, se menţin pe acelaşi teren 5-15 ani, sunt cu utilitate multiplă fiind bună sursă pentru hrana albinelor, adăpost şi hrană pentru animale şi păsări sălbatice; introdu-se în cultură în mai multe ţări ca plante furajere, ornamentale şi medicinale. Rezultatele obţinute au evidenţiat că speciile de plante energetice cercetate sunt adaptate la condiţiile pedoclimatice ale Republicii Moldova, îşi demarează vegetaţia primăvara devreme utilizând eficient rezervele de umiditate acumulate pe parcursul de toamnă – iarnă,ce asigură o cantitate înaltă de substanţă uscată pe o unitate de suprafaţă. Dehidratarea ţesuturilor la stabilirea temperaturilor negative se accelerează, astfel ca pe parcursul lunii decembrie umiditatea se reduce sub 15 % şi poate demara recoltarea biomasei. Densitatea în vrac şi valoare calorică a bimasei (18,3-18,8 MJ/kg) fiind cu 25- 38 % mai înaltă faţă de paiele de cereale. Biomasa acestor specii satisface condiţiile tehnologice de fabricare a peletelor şi brichetelor. Densitatea brichetelor 722 - 949 kg/m3. Fondarea şi recoltarea plantaţiilor acestor specii nu necesită mecanisme şi utilaj specific sofisticat, precum în cazul exploatărilor forestiere, asigurând o cantitate mare de biomasă uscată cu un potenţial energetic de 240 – 400 GJ/ha. Fondarea plantaţiilor energetice industriale, inclusiv utilizând şi speciile din familia Asteraceae ar contribui la creşterea securităţii energetice, valorificarea eficientă a resurselor funciare şi stoparea proceselor de eroziune a solului, fiind surse sigure de venit şi asigurare cu căldură pentru zonele rurale.