Având în vedere restricţiile cu care se confruntă micile firme, în ce priveşte resursele, şi vulnerabilitatea lor, legată de schimbările de mediu şi incertitudinea, înţelegerea aprofundată a factorilor şi a mecanismelor care explică dezvoltarea firmelor mici reprezintă un aspect-cheie pentru proprietarii de afaceri şi economie [3]. De aceea există un interes crescând pentru identificarea principalelor caracteristici ce diferenţiază firmele care înregistrează creştere faţă de cele care nu se dezvoltă sau chiar se desfiinţează. Pe de altă parte, este important de ştiut mai mult despre procesele de creştere şi de dezvoltare prin care trec firmele. Psihologii au elaborat teste care încearcă să stabilească dacă o persoană are sau nu aptitudini de întreprinzător. Testele îşi au rolul lor, dar nu este absolut necesar ca un individ să posede toate trăsăturile indicate de acestea pentru a avea succes în afaceri. Majoritatea persoanelor pornesc într-o afacere fără a-şi testa aptitudinile de potenţial înterprinzător, bazându-se pe experienţă şi motivaţie pentru reuşită [2]. Sectorul afacerilor mici şi mijlocii este prezent în toate ţările dezvoltate, ocupând o pondere însemnată în economia acestora. În ţările Comunităţii Europene, 91% din înterprinderi au de la 1 la 9 angajaţi (întreprinderi mici), cca. 8% au între 10-500 de angajaţi şi 1% – peste 500 de angajaţi (întreprinderi mari). Motivarea iniţierii unei afaceri Ceea ce motivează un om să pornească o afacere diferă de la individ la individ, întrucât depinde de nevoile şi de felul fiecăruia de a fi, de a gândi, de a concepe rolul şi valoarea vieţii. Care sunt oportunităţile afacerilor mici şi mijlocii? Întreprinzătorii de succes sunt pătrunşi de ideea oportunităţii unei afaceri. Afacerile ne oferă oportunitatea de: - A face ce-ţi place; - A-ţi manifesta spiritul creator; - A-ţi utiliza întregul potenţial; - A obţine profit nelimitat. Dezavantajele afacerilor mici şi mijlocii Majoritatea dintre noi dorim să ne lansăm în afaceri. Înainte de a o face este bine să analizăm care sunt dezavantajele pe care le prezintă asemenea activităţi. – Incertitudinea venitului. În momentele de început ale afacerii, proprietarul are probleme financiare şi obligaţii, totuşi, el trebuie să-şi menţină afacerea pe linia de plutire. Un venit regulat este absent şi proprietarul este ultimul care trebuie plătit. – Riscul pierderii întregului capital investit. Rata de supravieţuire a afacerilor mici este mică. 60% din noile afaceri eşuează după şase ani. Probalitatea de eşec este este de 35%. Întreprinzătorii care eşuează în afaceri îşi vor pierde capitalul investit [2]. Mulţi înterprinzători îşi revin după eşec în afaceri şi o iau de la început, dar sunt afectaţi pe termen lung. Oricine începe o afacere trebuie să se întrebe dacă va rezista psihic în caz de nereuşită. – Responsabilitatea completă. Constatarea importanţei deciziilor luate, ce pot cauza succes sau eşec are efect negativ asupra unor întreprinzători devenind un veritabil factor de stres. Care sunt factorii ce influenţează eşecul afacerii? Chiar dacă o persoană are abilităţi de mic înterprinzător şi o anumită experienţă în domeniu, afacerea se poate să nu reuşească din cauza unor factori ce influenţează eşecul unei afaceri: lipsa unui plan strategic pentru afacere, accesul la capital, lipsa de capital, ciclul afacerii, inflaţia şi dobânzile, reglementările guvernamentale, incompetenţa în management, investiţii prea mari în mijloace fixe, planificarea necorespunzătoare, extinderea neplanificată, lipsa unui inventar periodic, atitudini neadecvate ale întreprinzătorului [1].Posibilitatea de a evita eşecul unei afaceri Fiecare înterprinzător are modul său specific de a iniţia şi dezvolta o afacere, însă prevenirea eşecului acesteia este guvernată de un număr relativ redus de reguli precum: 1. Cunoaşterea afacerii în profunzime. Înainte de a se lansa într-o afacere, orice înterprinzător trebuie să se asigure că ştie o serie de elemente teoretice şi practice despre lumea afacerilor. Pe parcurs, el trebuie să-şi recunoască propriile defecte şi lipsuri şi să acţioneze în aşa fel încât aceasta să nu influenţeze mersul afacerii. Întreprinzătorul trebuie să-şi cunoască foarte bine afacerea, deoarece afacerea mică funcţionează fără „plasă de protecţie” şi orice greşeală poate conduce la eşecul ei. 2. Desfăşurarea afacerii după un plan. Nicio afacere nu se poate desfăşura la întâmplare. Aceasta ar conduce la haos şi eşec rapid. Totul trebuie să se desfăşoare după un plan care să conţină măsuri înlănţuite logic şi închegate într-un tot. 3. Înţelegerea formulărilor de tip financiar. Întreprinzătorul nu trebuie să fie specialist în finanţe sau contabilitate, dar trebuie să fie în stare să judece sau să analizeze veniturile şi vânzările. 4. Administrarea resurselor financiare. Pentru a reuşi demarcarea şi dezvoltarea unei afaceri, trebuie să se urmărească permanent obţinerea unui profit maxim, prin imprimarea unui autentic stil de afacere, tuturor activităţilor desfăşurate. Un rol esenţial îl are o administrare raţională a resurselor financiare. 5. Căutatrea asistenţei profesionale. Pentru domeniile pe care întreprinzătorul nu le poate acoperi, trebuie să apeleze la o echipă de consultanţi competenţi. 6. Flexibilitatea în afacere. Întreprinzătorul trebuie să fie felxibil şi adaptabil la cerinţele mediului. Flexibilitatea în afaceri îl va ajuta să acţioneze eficient în mediul înconjurător care este foarte dinamic [1]. Importanţa micului business decurge din următoarele trăsături ale acestuia: oferă noi locuri de muncă, favorizează inovarea şi flexibilitatea, se constituie în locuri unde se perfecţionează şi de unde se poate îndrepta apoi spre întreprinderile mari, stimulează concurenţa, ajută la buna funcţionare a întreprinderilor mari, pentru care fabrică produse şi prestează servicii în condiţii de eficienţă. Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii reprezintă şansa Republicii Moldova de a reporni motoarele creşterii economice [3].