În vederea interpretării aplicative a categoriilor economice relevante pentru formarea culturii economice, analiza nivelului incipient permite elucidarea deosebirii şi a avantajelor post/acţiune formativă. Pornind de la constatarea făcută mai sus, examinarea competenţelor profesionale ale educatorilor s-a efectuat prin aplicarea următoarelor acţiuni: observarea diverselor activităţi şi momente din programul zilei, convorbiri individuale cu educatorii, analiza experienţei de lucru, analiza proiectelor didactice, un chestionar propus educatorilor pentru completare care a fost structurat în conformitate cu ciclograma educatorului în problema educaţiei economice a preşcolarilor mari. Chestionarul conţinea următoarele întrebări: 1. Cum credeţi, este raţională introducerea compartimentului “Formarea culturii economice elementare la preşcolarii mari?” 2. Care este conţinutul educaţiei economice pe care îl realizaţi? 3. Definiţi următoarele calităţi economice: atitudine grijulie, raţionalitate, economicitate, spirit gospodăresc?4. Ce acţiuni educaţionale realizaţi la explicarea unor reprezentări economice elementare: piaţă, valută, reclamă, marfă etc.? 5. Ce mijloace utilizaţi în realizarea educaţiei economice în grupa/grădiniţa Dumneavoastră? 6. Cum vedeţi eficacitatea organizării procesului de formare a culturii economice elementare la preşcolarii mari? Instrumentele de investigaţie enumerate ne-au precizat: - formele de proiectare a muncii didactice cu preşcolarii mari la compartimentul “educaţia economică”; - tehnologiile educaţionale utilizate de către pedagogi în procesul de formare a culturii economice elementare la copii; - calitatea muncii educatorilor. Cercetarea analitică a rezultatelor ne-a permis decelarea următoarelor momente:  Deşi, în ansamblu, necesitatea efectuării educaţiei economice este conştientizată, 95% educatori nu pot evidenţia conţinutul cunoştinţelor şi abilităţilor economice, nu găsesc soluţii adecvate direcţionate spre formarea calităţilor economice social-valoroase la copii.  Procesul de educaţie economică se efectuează necoordonat: proiectele didactice nu formulează obiective cu conţinut special economic, se realizează doar unele obiective intuitive impuse la moment de anumite situaţii concrete din viaţă.  65% educatori tratează munca doar ca o categorie morală, fără a ţine cont şi de aspectul economic, însă modul în care se efectuează această muncă, timpul investit, acţiunile negative care pot influenţa neadecvat natura sau relaţiile cu semenii, depistate în procesul îndeplinirii unor munci, sînt absolut trecute cu vederea, iar 35% educatori accentuează doar dorinţa de a munci.  65% educatori au o atitudiine indiferentă faţă de exteriorul copiilor.  Cele mai frecvente forme de realizare a educaţiei economice, utilizate de către educatori, sînt activităţile festive, matineele şi orele muzicalliterare tematice: “Pîinică gustoasă din cuptor scoasă”, “Bună ziua carte” etc.  95% educatori nu fixează concluziile despre nivelul de dezvoltare a culturii economice a copiilor, nu specifică asupra căror abilităţi vor lucra în continuare, cu cine şi cu ce scop. Utilizînd scara numerică: pregătit bine (1), suficient (2), insuficient (3), nepregătit (4), subiecţilor li s-a propus să-şi autoaprecieze nivelul de pregătire profesională în formarea culturii economice elementare la preşcolarii mari (Tabelul nr.1) Tabelul nr. 1 Nivelul pregătirii profesionale a educatorilor în formarea culturii economic elementare la preşcolarii mari determinat prin metoda autoaprecierii Subiecţii cercetaţi Scara numerică 1 2 3 4 Educatorii instituţiilor preşcolare 0 30 70 10 După cum observăm din tabel, educatorii pregătiţi bine în problemă nu s-au înregistrat; 30 de educatori se consideră pregătiţi suficient; 70 - pregătiţi insuficient, iar 10 educatori - nepregătiţi. Analiza datelor experimentale ne-a permis să evidenţiem cauzele care favorizează insuficienţa competenţelor profesionale în formarea culturii economice elementare a preşcolarilor mari: - insuficienţa literaturii ştiinţifico-metodice, a materialelor didactice; - lipsa cunoştinţelor necesare despre conţinutul, formele şi metodele de educaţie economică; - lipsa abilităţilor de lucru. Analiza şi generalizarea experienţei de lucru în instituţiile preşcolare, în ansamblu, ne permite să concludem că acest proces este efectuat episodic, fără un conţinut bine determinat şi fără un sistem eficient de organizare şi dirijare. În rezultatul abordării experimentale a problemei, am stabilit că sînt necesare schimbări în proiectarea lucrului educaţional în grădiniţele de copii, ţinînd cont de cerinţele contemporane ale societăţii şi de noile investigaţii în domeniul pedagogiei şi psihologiei copilului, printre acestea precizîndu-se, în mod special cele din domeniul educaţiei economice.