Aproape orice activitate profesională implică comunicarea dintre persoane într-o măsură mai mare sau mai mică. Calitatea acestei comunicări este un factor important care determină - angajarea reuşită în câmpul muncii, succesul în activitate, climatul psihosocial favorabil în colectiv, avansarea în carieră etc. Din această perspectivă se poate afirma că formarea unui specialist bun necesită dezvoltarea competenţei de a comunica. Drept dovadă a celor menţionate servesc ofertele de muncă din piaţa autohtonă şi din străinătate, care pe lângă cerinţele ce ţin de specificul funcţiei, cer şi abilităţi bune de comunicare interpersonală, abilităţi de a lucra în grup. Sondajele efectuate în rândurile angajatorilor din diferite domenii relevă tendinţa lor de a angaja o persoană amabilă, simpatică, prietenoasă, pe care ar dori s-o vadă în fiecare zi în preajma lor. Altfel, cât de bun specialist nu ar fi candidatul, probabil, nu va fi selectat de angajator. Din altă perspectivă, cea de aderare a Republicii Moldova la procesul de la Bologna, drept urmare a racordării învăţământului superior autohton la standardele educaţionale europene, va fi creşterea mobilităţii şi cooperării europene. În consecinţă, dezvoltarea competenţelor de comunicare în alt spaţiu cultural decât cel autohton devine un deziderat al învăţământului universitar. Competenţa comunicativă şi de integrare socială este una dintre competenţele caracteristice oricărui absolvent al unei instituţii de învăţământ superior (Proiectarea standardelor de formare profesională iniţială în învăţământul universitar, 2003). Unele aspecte ale competenţei de comunicare se dezvoltă la studenţi prin cursurile ţinute la facultate, în special, la cele socioumane. Cursul psihosociologia comunicării îşi aduce aportul la dezvoltarea competenţei de comunicare a studenţilor. În elaborarea acestui curs s-a ţinut cont de grupul-ţintă, care în acest caz au fost studenţii facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova. Jurnalistul, purtătorul de cuvânt al unei organizaţii, funcţionarul în relaţii publice sunt specialişti care au nevoie de o capacitate bună de a conlucra cu oamenii, a înţelege psihologia lor, a cunoaşte felul lor de a gândi, a predispune la dialog, a influenţa, a convinge etc. Fără îndoială, un absolvent al acestei facultăţi, poate într-o măsură mai mare decât a altora, are nevoie de foarte bune abilităţi de comunicare, cunoştinţe din domeniul psihosociologiei comunicării pentru a excela în profesia sa. Pentru acest curs a fost elaborat un standard curricular care cuprinde obiectivele standard: la nivel de cunoaştere şi înţelegere, la nivel de aplicare, la nivel de integrare. Cursul se constituie din şaisprezece module, printre care: Atitudinile, Persuasiunea, Manipularea etc.Seminariile sunt construite astfel ca să ajute studenţii să aplice cunoştinţele acumulate. Un exemplu ar fi autoanaliza propriului tip de temperament; aprecierea temperamentului altor colegi (interapreciere) etc.