Influența mesajelor cu scop prosocial în sfera siguranței rutiere. Deși numărul accidentelor care au avut loc în ultimii cinci ani de zile în Republica Moldova este în descreștere conform Inspectoratului General al Poliției, cifra persoanelor care își pierd viața în accidente rutiere raportate la un milion de locuitori, rămâne în continuare aproape triplă față de cea a Marea Britanie (84 de persoane la 1 mil. de locuitori față de 28 de persoane la 1 mil. de locuitori în Marea Britanie), iar în România conform aceluiași raport al Comisiei Europene din 2016, cifra ajunge la 97 de persoane raportate la 1 mil. de locuitori. Asociației Naționale pentru Sprijinirea Victimelor și Prevenirea Accidentelor Rutiere din România declară că 5 persoane își pierd zilnic viața și alți 25 sunt grav răniți. Consiliului Naţional pentru Stabilirea Cauzelor Accidentelor din SUA a declarat că peste 80% dintre accidentele soldate cu morţi se produc pe fondul nerespectării regulilor de circulaţie [1]. Mesajele transmise în campaniile de conștientizare sunt: 1. generatoare de anxietate; 2. bazate pe coerciţia legii; 3. de stimulare a empatiei; 4. de tipul gândire globală: mindfulness – awareness. Una dintre problemele frecvente care influenţează în sens negativ activitatea de a conduce o reprezintă anxietatea la volan. Aceasta se poate manifesta atât în raport cu activitatea în ansamblul său cât şi cu elemente specifice acesteia. Condiţiile moderne de condus pot constitui un factor stresant extrem de puternic, ce se intensifică şi se potenţează adeseori prin condiţiile speciale de mers (zăpadă, ploaie, ceaţă, aglomeraţie etc.) sau prin evenimente rutiere ca incidentele sau accidentele [2]. În anul 2000, E.J. Taylor, F.P. Deane şi J. Podd au realizat un studiu prin intermediul căruia au demonstrat că nu există o corelaţie semnificativă între anxietatea la volan şi accidentele comise. De asemenea, ei au scos în evidenţă faptul că în cazul celor 190 de persoane investigate în cadrul studiului există, mai degrabă, o corelaţie între vârsta obţinerii permisului de conducere şi problemele conexe anxietăţii la volan. Subiecţii ce obţinuseră permisul înainte de vârsta de 21 de ani manifestau probleme legate de depăşirea vitezei, în timp ce aceia care obţinuseră mai târziu dreptul de a şofa manifestau probleme legate de efectuarea unor manevre în trafic [3]. În ceea ce privește conducerea unui autovehicul, există o mare diversitate de moduri individuale de manifestare a abilităților la volan. În mod obiectiv, putem spune că nu există doi conducători auto care să aibă un comportament absolut identic la volanul automobilului de-a lungul unei perioade de timp. Schema de clasificare, generalizare și tipizare devine totuși posibilă pe baza unor similitudini și intersectări ale comportamentelor individuale manifestate în conducerea autovehiculului. Obiective generale. Obiectivul general al acestei lucrări îl constituie demonstrarea modificării comportamentului de respectare a normelor sociale la volan, în vederea păstrării climatului de siguranță rutieră în funcție de conținutul psihologic al mesajului cu scop prosocial primit de către conducătorul auto prin intermediul campaniilor și politicilor de conștientizare. Obiective specifice: 1. Demonstrarea efectelor campaniilor de conștientizare ce presupun factori anxiogeni, de forță coercitivă, de stimularea empatiei sau metode de training global, unificat, ce integrează variate metode coordonate la nivelul influenței sociale prin normare. 2. Al doilea obiectiv al acestei lucrări îl constituie observarea modificărilor reale ce pot fi obținute în condiții ecologice (în mediul pe care îl vizează trainingul), obținând astfel o raportare la realitatea nemijlocită prin metode investigative de tip autoraportare (self-report). 3. Nu în ultimul rând, obiectivul final este contribuția la o manieră aplicată de conturare a politicilor de siguranță rutieră prin aplicarea de proceduri bazate pe cercetarea științifică psihologică. 4. Un alt obiectiv cu tentă exploratorie îl constituie evidențierea unor posibile diferențe de recepționare a mesajelor sociale și de implementare a unor comportamente măsurabile, în funcție de mediul sociocultural de apartenență (țara de rezidență). Ipoteze generale. Ipoteza generală de la care am pornit această lucrare este că există o corelație între tipul de mesaj social transmis in campaniile rutiere și modificarea comportamentului la volan. Ipoteze specifice: 1. Există diferențe semnificative în sfera modificării comportamentului social de respectare a normelor la volan, în funcție de tipul de mesaj al demersului de conștientizare. 2. Există diferențe de introiectare a normelor sociale, în funcție de modalitatea de training prin care se transmite mesajul prosocial. 3. Există diferențe semnificative în ceea ce privește agresivitatea la volan, în funcție de mesajul social la care subiecții sunt expuși în cadrul unui training. 4. Există diferențe semnificative în ceea ce privește apariția stărilor anxioase, în funcție de mesajul la care subiectul este expus. 5. Există o corelație între apariția stărilor cu încărcătură anxioasă și conversia acestora în comportamente cu conținut ostil-agresiv în comportamentul din traficul rutier. Variabile: v.i.1: Tipul de mesaj social la care subiectul este expus; v.d.1: Comportamentul social în trafic; v.i.2: Tipul de mesaj social la care subiectul este expus; v.d.2: Introiectarea comportamentelor prosociale; v.i.3: Tipul de mesaj social la care subiectul este expus; v.d.3: Nivelul de agresivitate declarat/manifestat la volan; v.i.4: Tipul de mesaj social la care subiectul este expus; v.d.4: Nivelul de anxietate la volan. Instumente: 1. Inventarul de agresivitate ( Buss, A.H., Perry, M.P., 1992). 2. Inventarul de anxietate stare-trăsătură STAI( Spielberg, 1968). 3. Interviu situațional. 4. Observarea comportamentului real (montarea de camere video în autovehicul). 5. Măsurarea unor parametri fiziologici printr-un aparat de tipul biofeed-back. 6. Cercetarea se desfășoară pe un lot de 200 de subiecți, împarțiți în patru eșantioane experimentale a câte 50 de posesori ai permisului de conducere cu vechime de minim 1 an, testate în funcție de cele patru tipuri de mesaj: E1 – eșantionul căruia îi este transmis tipul de mesaj anxiogen;E2 – eșantionul căruia îi este transmis tipul de mesaj coercitiv; E3 – eșantionul căruia îi este transmis tipul de mesaj empatic; E4 – eșantionul căruia îi este transmis tipul de mesaj din sfera gândirii globale. Procedura de recoltare a datelor este de tipul test-retest, retestarea având loc după expunerea la mesajele de campanie a conducătorilor auto.