Dimensiunea de gen în educație este un subiect important de care s-au preocupat mai mulți cercetători și instituții, inclusiv din Republica Moldova. Prin explorarea dimensiunii de gen se presupune analiza impactului influenţelor sistemului de învăţământ asupra dezvoltării băieţilor şi fetelor, conştientizării de către aceştia a propriei identităţi de gen, alegerii strategiilor de viață. Analiza la nivel meta: normele sociale, tradițiile și convingerile privind rolurile sociale atribuite femeilor și bărbaților în Moldova. Normele și tradițiile sociale în Moldova referitoare la rolurile de gen se schimbă, în special odată cu noile generații. În prezent, în Moldova este în creștere numărul de bărbați și femei care și-au stabilit responsabilități comune de îngrijire a gospodăriei, educarea copiilor, contribuția la veniturile financiare ale gospodăriei. Acest lucru devine firesc, în special în condițiile greutăților și ale constrângerilor financiare cu care se confruntă familiile din zonele urbane și rurale. Cu toate acestea, schimbarea are loc în ritm destul de lent, aceasta fiind dictat de tradițiile și normele intrafamiliale, care diferă de la o familie la alta. Cercetările relevă că timp de zece ani stereotipurile cu privire la rolurile tradiționale de gen nu s-au schimbat semnificativ. Conform Barometrului de gen, dacă în anul 2006, 68% dintre respondenți considerau că responsabilitatea bărbatului este de a aduce bani acasă, iar responsabilitatea femeii este de a avea grijă de familie și gospodărie, atunci în anul 2016 ponderea respondenților, care sunt de acord cu această afirmație, a scăzut doar cu 3 puncte procentuale [1, p.20]. Aceasta demonstrează că în Moldova în continuare persistă influența normelor sociale, care afectează negativ oportunitățile sociale și economice pentru femei. Analiza la nivel macro: politicile și strategiile naționale și sectoriale. Moldova deține un cadru legislativ bun în domeniul egalității de gen. Textul Strategiei pentru asigurarea egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pe anii 2017-2021 subliniază că „realizarea egalității de gen în educație reprezintă unul dintre factorii necesari pentru asigurarea dezvoltării durabile a societății și depășirii sărăciei” [2, p.10] și că „trebuie să fie minimalizată influența stereotipurilor de gen în alegerea meseriei prin explicarea avantajelor unei cariere axate pe competențe și potențial individual” [2, p.12]. La nivel sectorial, Moldova a adoptat Strategia de Dezvoltare a învățământului vocațional/tehnic pe anii 2013-2020, care prevede expres că la elaborarea documentului s-a ținut cont de cadrul normativ și de politici existente, de realizările și deficiențele politicilor naționale și sectoriale implementate anterior, necesitățile sociale și educaționale, pe principiile unanim recunoscute cu privire la drepturile omului, ale copilului și ale egalității de gen [3, p.1]. O altă strategie importantă la nivel sectorial este Strategia națională de ocupare a forței de muncă, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1473 din 30.12.2016. Printre obiectivele principale ale noii Strategii este reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați de la 13% în 2017 până la 10% în 2021 [4, p.41]. Meso level: instituțiile și structurile guvernamentale cu responsabilități în domeniu. În baza Legii nr.5-XVI privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, a fost creat mecanismul instituțional necesar cu responsabilitățile de a coordona implementarea cadrului legal privind egalitatea de gen, fiind explorate următoarele structuri: (a) Parlamentul; (b) Guvernul; (c) Comisia guvernamentală pentru egalitate între femei şi bărbaţi; (d) Ministerul Sănătății, Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; (e) ministerele şi alte autorităţi administrative centrale (grupurile coordonatoare în domeniul gender); (f) autorităţile administraţiei publice locale (unităţile gender); (g) Biroul Naţional de Statistică; (h) Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. Datorită reformei administrației publice centrale și, în mod particular, incertitudinii statutului Comisiei în contextul lichidării funcției de viceprimministru pe probleme sociale, există incertitudine vizavi de funcționalitatea mecanismului institutional în domeniu. Nivel micro: beneficiarii. Cercetările prin discuții focus-grup cu participarea cadrelor didactice și elevilor din școlile profesionale din Moldova în perioada aprilie – august 2017 au identificat un număr de constrângeri cu care se confruntă fetele și băieții care doresc să învețe  o profesie la o școală profesională. Acestea țin de mai multe aspecte, inclusiv: insuficiență de informație: dat fiind faptul că fetele de obicei au o mobilitate mai redusă comparativ cu băieții, ceea ce se datorează responsabilităților de îngrijire în gospodărie, acestea au și un acces mai redus la informație despre condițiile de admitere; directorul unei școli profesionale a relatat că „fetele cred că la școala noastră trebuie să știi fizica foarte bine, însă noi învățăm fizica de la început”; fetele deseori se confruntă cu o atitudine de boicotare din partea colegilor (la specialitățile tradițional „bărbătești”); perspective mici de angajare în condiții decente: fetele se confruntă cu riscul de a nu fi angajate din cauza atitudinii negative din partea angajatorilor care nu le consideră suficient de potrivite pentru a munci în acest sector (cu referire la profesii inginerești sau ocupații tradiționale „masculine") etc.