Recunoscând respectarea vieţii private ca fiind unul dintre principiile fundamentale care guvernează desfăşurarea procesului penal, CoEDO stabileşte că restrângerea exercitării acestor drepturi este admisă doar în condiţiile legii şi dacă aceasta este necesară într-o societate democradtică. În prezentul studiu se urmăreşte identificarea obligaţiilor negative ale statului în materia art.8 CoEDO şi a jurisprudenţei CtEDO şi analiza măsurii în care încălcarea acestor obligaţii influenţează admisibilitatea probelor administrate în procesul penal. Valoarea aplicativă a studiului constă în faptul că rezultatele şi concluziile făcute vor putea fi folosite în practică de către ofiţeri de urmărire penală, procurori, judecători şi alţi participanţi la procesul penal ori de câte ori va fi ridicată problema admisibilităţii probelor obţinute în cadrul procesului penal cu încălcarea obligaţiilor negative ale statului în materia art.8 CoEDO.

Recognizing the respect for private life as one of the fundamental principles governing the conduct of criminal proceedings, the ECHR states that restricting the exercise of this right is only permitted under the law and whether it is necessary in a democratic society. This study aims to identify the state’s negative obligations under the article 8 of the ECHR, the ECtHR case-law and the analysis of the extent to which the breach of these obligations influences the admissibility of the evidence administered in the criminal proceedings. The applicative value of the study consists in the fact that the results and conclusions made can be used in practice by criminal prosecution officers, prosecutors, judges and other participants in the criminal trial whenever the question of the admissibility of the evidence obtained in the criminal trial by breach of the state’s negative obligations derived from article 8 ECHR will be raised.