În pofida importanţei pe care o acordăm statului de drept, se cunoaşte faptul că procesul de implementare a legislaţiei este deseori trecut cu vederea. În unele ţări dezvoltate, sunt create nişte precedente atunci când legile sunt adoptate, dar nu sunt implementate, precum şi atunci când nu sunt informaţii despre implementarea şi consecinţele sale. Aceste probleme afectează statul de drept al ţării, iar intervenţia controlului parlamentar este una necesară. În asigurarea statului de drept, un număr tot mai mare de parlamente din diverse ţări dezvoltate sunt cointeresate de a monitoriza şi a evalua procesul de implementare a legislaţiei. În general se urmăresc două obiective: a) monitorizarea aplicării legislaţiei şi în special adoptarea actelor normative secundare şi b) evaluarea mai amplă a politicilor sau a rezultatelor şi efectelor actelor legislative. Întru realizarea acestor obiective, parlamentele multor ţări tind să se implice tot mai mult în acest proces, fie prin instituirea comisiilor specializate în vederea implementării legislaţiei adoptate sau prin atribuirea comisiilor parlamentare deja existente a rolului de a supraveghea procesul de implementare a acestora [3, p. 45].  Implementarea legislaţiei este un proces complex şi, prin urmare, este necesară o cooperare fructuoasă dintre Parlament şi Guvern, care fiecare, la rândul său, pot contribui în mod diferit în procesul de evaluare a implementării unei măsuri legislative.  Guvernul în procesul de monitorizare a implementării legislaţiei dispune de mijloacele necesare pentru a colecta diverse informaţii despre modul în care legea este pusă în aplicare. Parlamentul, având mandatul constituţional de a control în acest proces, se va baza pe informaţii prezentate de către Guvern, generând propriile sale surse de informaţii prin intermediul cercetărilor autorizate, cercetărilor interne şi vizitelor în teren. Prin urmare, se va prezenta o analiză succintă a practicilor diverselor state privind aplicarea instrumentelor de control parlamentar asupra sectorului de securitate, apărare şi ordine publică, care constituie un element important asupra asigurării statului de drept.  În Cehia, în Legea nr.153/1994 care reglementează organizarea, coordonarea şi auditul serviciilor de informaţii, este prevăzut că Camera Deputaţilor stabileşte un organ special de control pentru supravegherea serviciului de informaţii şi securitate. Acest organ de control este format din şapte deputaţi. Conform legii prenotate, membrii comisiei parlamentare pot intra în toate clădirile şi spaţiile serviciului de securitate. Întru asigurarea unui control parlamentar eficient, conducătorul serviciului de securitate este obligat să prezinte comisiei parlamentare: statutul Serviciului, proiectul de buget, diverse anchete în formă scrisă, solicitate de Guvern sau Preşedinte, materiale necesare pentru efectuarea controlului bugetar, diverse materiale procedurale interne şi altele care vizează activitatea serviciului. De asemenea, conducerea serviciului la solicitarea Comisiei parlamentare urmează să prezinte raportul privind activitatea Serviciului, raportul privind folosirea instrumentelor speciale de investigare în dosarele închise, informaţii generale privind numărul de dosare deschise şi anchetă generală.  Toate aceste informaţii, care urmează a fi prezentate Comisiei parlamentare, devin nişte surse pentru a efectua un control parlamentar eficient şi de a asigura implementarea legislaţiei corecte care să asigure drepturile şi libertăţile omului, inclusiv asigurarea statului de drept [2, p. 78].  În Croaţia, controlul efectuat asupra sistemului de informaţie şi securitate este organizat în trei nivele: civil, parlamentar şi de experţi. XControlul civil este o practică care nu există în alte ţări din regiune şi constituie un pas spre asigurarea responsabilităţii serviciilor de informaţii. Acest tip de control este exercitat de către Consiliul Civil asupra Agenţiilor de Informaţii şi Securitate format din şase membri şi un preşedinte numit de către Parlament şi responsabil în faţa acestuia. Consiliul dat controlează respectarea de către agenţiile de informaţii şi securitate a prevederilor legale în cazul în care accentul este pus pe aplicarea măsurilor de colectare a datelor secrete care ar putea limita drepturile şi libertăţile garantate de Constituţie.  Controlul parlamentar este efectuat direct de către Parlament sau prin intermediul Comisiei parlamentare responsabilă de securitatea naţională, şi anume, de Comisia pentru politică internă şi securitate naţională. Un lucru deosebit în activitatea serviciului de informaţie este că Comisia parlamentară joacă un rol important în numirea şefului şi a şefului serviciilor secrete militare.  Controlul de experţi este efectuat de către Biroul Consiliului Naţional de Securitate. Acest Birou efectuează activitatea administrativă şi de experţi a Consiliului Naţional de Securitate şi a Consiliului de Coordonare a Agenţiilor de Informaţii şi Securitate. Controlul profesional constă din monitorizarea şi controlul legalităţii activităţii, eficienţei şi utilităţii acesteia, măsurile de colectare secretă a informaţiei şi controlul asupra utilizării resurselor financiare [1, p. 112].  În Danemarca, există o Comisie privind serviciile de informaţii, apărare şi poliţie, întru exercitarea controlului acestora. Comisia dată este formată din cinci deputaţi ai Parlamentului înaintaţi de partidele politice reprezentate în Prezidiul Parlamentului. Fiecare membru al comisiei poate convoca comisia în şedinţă. Comisia dată poate fi convocată şi la cererea Guvernului. Guvernul informează sistematic comisia cu privire la conţinutul directivelor europene care reglementează serviciile de informaţii. De asemenea, Guvernul ţine la curent comisia cu privire la circumstanţele referitor la securitate sau la politica externă care sunt importante pentru activitatea serviciilor de informaţii [3, p. 234].  Concluzionând cele relatate, în oricare din opţiunile statelor, rezultă că Parlamentul joacă un rol decisiv în supravegherea implementării legislaţiei şi, respectiv, la asigurarea statului de drept.Pentru a aplica instrumentele de control parlamentar, parlamentele au nevoie de informaţii de cea mai bună calitate pentru a lua deciziile potrivite în diverse domenii, care în final asigură un stat de drept viabil.  Controlul parlamentar poate oferi garanţia că legislaţia este implementată pe deplin, fapt ce ne demonstrează că Parlamentul este arbitrul final al activităţii instituţiilor statului şi, în această calitate, trebuie să asigure controlul parlamentar activ asupra prestaţiei instituţiilor statului