In această perioadă, in grafica de carte din RSSM și Republica Moldova s-au produs anumite modificări calitative in abordarea metodelor de exprimare artistică, care au influenţat arta cărţii pe parcursul a trei decenii. Ca urmare a stabilirii noului climat social-politic, economic şi cultural, cartea s-a schimbat in interior şi in exterior. Apariţia pieţei comerciale i-a stimulat pe artiştii plastici să creeze ilustraţiile orientate spre atragerea atenţiei cumpărătorului. Generaţiile noi aveau să le cunoască şi să accepte alte concepte privind istoria şi cultura neamului, noua atitudine faţă de plaiul natal. Viaţa artistică se caracteriza printr-o modificare considerabilă a priorităţilor etico-culturale. De remarcat dorinţa pictorilor de a se opune standardelor invechite, aspiraţia lor spre utilizarea tehnicilor şi mijloacelor de exprimare artistică noi şi vechi redescoperite. Ca rezultat al interesului faţă de istoria şi literatura Moldovei au ieşit de sub tipar scrieri care in anii anteriori nu au fost acceptate spre publicare, de exemplu, operele lui P. Ispirescu, I. L. Caragiale, M. Sadoveanu ş.a. Drept cea mai reprezentativă pentru perioadă se prezintă activitatea artiştilor plastici care au debutat in grafica de carte in anii ’60-’90 – Isai Carmu, Emil Childescu, Oleg Cojocaru, Alexei Colibneac, Ion Coman, Vitalie Coroban, Filimon Hămuraru, Elena Leşcu, Alexandru Macovei, Ion Moraru, Vasile Moşanu, Vasile Movileanu, Lică Sainciuc, Ion Severin, Anatoli Smaşleaev, Simion Zamşa, Eudochia Zavtur ş.a. La fel ca şi anterior, ca urmare a realizărilor perioadei sovietice de evoluţie, in toate ilustraţiile se făcea simţit aliajul tendinţelor romantice şi satirice. Principiile şi metodele compoziţionale şi stilistice ale combinării imaginilor şi ale textelor care s-au afirmat in grafica de carte din  republică după anul 1989, in contextul revenirii la grafia latină, sunt reprezentative pentru dezvoltarea tradiţiilor naţionale in arta plastică naţională.