Modificarea characteristicilor arhitecturalplanimetrice şi stilistice a Chişinăului după al Doilea Război Mondial
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
677 5
Ultima descărcare din IBN:
2022-04-21 14:53
SM ISO690:2012
LUPAŞCU, Valeriu. Modificarea characteristicilor arhitecturalplanimetrice şi stilistice a Chişinăului după al Doilea Război Mondial. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 10, 30-31 mai 2018, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, Ediția 10, p. 160. ISBN 978-9975-84-063-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 10, 2018
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
10, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2018

Modificarea characteristicilor arhitecturalplanimetrice şi stilistice a Chişinăului după al Doilea Război Mondial


Pag. 160-160

Lupaşcu Valeriu
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 12 iunie 2018



Teza

O influenţa foarte mare la schimbarea structurii şi stilisticii urbane a Chişinăului s-a petrecut in perioada anilor 1944-1950. După al Doilea Război Mondial au fost distruse majoritatea clădirilor, aproape 75%. Distrugerile s-au petrecut nu numai din cauza bombardamentelor grave in perioada operaţiunii militare Iaşi – Chişinău (1944), dar şi in anul 1941, după primirea ordinului secret de la Moscova de a demola s-au a afecta grav cele mai importante şi valoroase clădiri ale oraşului. Revitalizarea şi restabilirea oraşului după război nu s-a petrecut pe calea reconstrucţiei, dar pe construirea noilor obiective, care corespundeau ideologiei comuniste. Ele au fost proiectate şi construite pe temeliile clădirilor din sec. XIX in stilul ampirului stalinist. Prin această metodă a fost “ştearsă” imaginea bulevardului central al oraşului (actualmente bd. Ştefan cel Mare). Arhitecţii din această perioadă “ au scos” ansamblurile arhitecturale, executate in stilul clasic, eclectic, bizantin, modern etc. Au păstrăt numai unele clădiri autohtone care şi ne vorbesc despre istoria oraşului de altădată. Evident că după acest război păgubitor a fost necesară revitalizarea, restabilirea şi reconstruirea Chişinăului nu numai din punct de vedere socioeconomic, dar şi arhitectural-urbanistic. Cum se ştie, in Europa, după al Doilea Război Mondial au fost distruse mai multe oraşe, dar unele din ele (Varşovia, Dresden şi altele) au fost reinviate, reconstruite din temelie, cu păstrarea aspectului architectural-istoric. Cu părere de rău, un aşa scop nu a fost urmărit in Chişinău. Dar impreuna cu ştergerea imaginei şi structurii oraşului medieval, in majoritatea cazurilor, a fost „ştearsă” şi perioadă sec. XIX. Pe viilor trebuie de luat in considerare faptul restabilirii unor edificii, cum a fost revitalizată clopotniţa in anul 1999 din scuarul Catedralei şi revitalizarea, reconstruirea unor ansambluri arhitectonice. Toată procedura de modificare a structurilor şi stilurilor arhitecturale trebuie să prevadă citirea istorică a Chişinăului din sec. XVII pana in prezent, ce vă da posibilitatea urmăririi perioadelor istorice şi a evoluţiei Chişinăului.