Parte din matricea culturală a poporului roman, insemne ale identităţii cuturale şi expresii ale unui inalt nivel de artistism sunt covoarele tradiţionale. Actualmente, ele au devenit un domeniu de cercetare interdisciplinară, fiind in atenţia specialiştilor din diferite domenii: etnologi, folclorişti, geografi, sociologi, istorici, arhivişti etc. Totodată, covoarele romaneşti continuă să fie apreciate de cunoscători ai domeniului – colecţionari, muzeografi, galerişti, oameni de ştiinţă, artişti plastici – pentru frumuseţea, vechimea, originalitatea şi autenticitatea lor. Anume din aceste considerente şi astăzi, ca şi altădată, covoarele noastre romaneşti sunt cunoscute pe intregul mapamond, fiind prezente la marile expoziţii internaţionale din Italia, Germania, Franţa, Spania, Anglia, Japonia, Yemen, Maroc, Ungaria, Elveţia, Norvegia, Australia, Ucraina, Rusia şi in alte ţări. Exceptand expoziţiile, trebuie să remarcăm şi colecţionarii care işi aduc un aport considerabil la răspandirea, păstrarea şi valorificarea covoarelor romaneşti. Prin intermediul pelerinilor, călugărilor, preoţilor, călătorilor, negustorilor, colecţionarilor şi preţuitorilor de frumos, prin achiziţii sau donaţii, covoarele romaneşti şi, in special, cele basarabene, se regăsesc şi in Sfantul Munte Athos, aceasta fiind incă o dovadă a generozităţii şi evlaviei poporului roman pentru Grădina Maicii Domnului (cum este numit Muntele Athos) şi pentru alte Locuri Sfinte din Orient. Totalitatea de covoare romaneşti din schiturile, chiliile şi mănăstirile din Muntele Athos cuprinde modele din secolele XIX–XX, precum şi modele elaborate recent in Republica Moldova de către fabricile SA Covoare Ungheni şi SA Floare Carpet, cu reprezentări ale vulturului bicefal, numit de către producători, „stil bisericesc”.