Evaluarea se referă la acea operaţiune de cuantificare, de măsurare în expresie valorică a bunurilor create, a resurselor materiale, a cheltuielilor de muncă înmagazinate în produse, activităţi sau servicii executate. În sens restrâns, reevaluarea este o acţiune de corectare a valorii unor bunuri, elemente patrimoniale înregistrate în contabilitatea unei entităţi ce determină valoarea justă a acestora, mai puţin amortizările şi pierderile din deprecierile cumulate potrivit reglementărilor contabile actuale. Prin urmare, reevaluarea unui element patrimonial reprezintă acea operaţiune de înlocuire a valorii contabile nete cu valoarea justă. Reevaluarea se caracterizează prin mai multe trăsături comune, şi anume: a) să fie făcută cu suficientă regularitate; b) elementele dintr-o clasă sau aceeaşi grupă de imobilizări trebuie reevaluate simultan, pentru a se evita reevaluarea selectivă; c) chiar dacă este o operaţiune dificilă şi se efectuează cu profesionalism în stabilirea valorii juste, aceasta a început să se bucure, din ce în ce mai mult, de o credibilitate sporită.