Leguminoasele – surse de proteine vegetale în obţinerea substituienţilor de carne
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
82 1
Ultima descărcare din IBN:
2024-05-27 11:47
SM ISO690:2012
BULGARU, Viorica, GHENDOV-MOŞANU, Aliona. Leguminoasele – surse de proteine vegetale în obţinerea substituienţilor de carne. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 8, 8-9 februarie 2024, Chişinău. Iași – Chișinău-Lviv: 2024, Ediția 9, p. 100. ISSN 2558 – 894X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine
Ediția 9, 2024
Conferința "Yesterday’s cultural heritage – contribution to the development of tomorrow’s sustainable society"
8, Chişinău, Moldova, 8-9 februarie 2024

Leguminoasele – surse de proteine vegetale în obţinerea substituienţilor de carne

Legumes – sources of plant-based proteins in obtaining meat substitutes


Pag. 100-100

Bulgaru Viorica, Ghendov-Moşanu Aliona
 
Universitatea Tehnică a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 7 mai 2024


Rezumat

Preocuparea consumatorilor cu privire la alegerile alimentare și posibilele lor implicații asupra sănătății și mediului au dus la schimbări vizibile în modelele alimentare, inclusiv consumul de produse din carne. În zilele noastre, consumatorii devin conștienți de importanța adoptării alimentelor pe bază de plante din cauza preocupărilor etice, a campaniilor de reducere a consumului de carne de către organizațiile pentru drepturile animalelor/bunăstarea animalelor și a emisiilor crescute de gaze cu efect de seră dăunătoare mediului. În acest context, leguminoasele pot servi ca o sursă semnificativă de proteine în obținerea de analogi de carne prin utilizarea tehnologiilor ecologice. Pentru cercetare au fost folosite soiuri autohtone de năut Botna, Ichel şi Cogîlnic. S-a determinat masa la 1000 de boabe, masa hectolitrică, conţinutul de substanţă uscată, proteine şi profilul de aminoacizi. Masa la 1000 de boabe și masa hectolitrică au arătat că probele de năut analizate au fost de calitate înaltă, bine dezvoltate. Rezultatele obţinute pentru conţinutul de umiditate a prezentat valori asemănătoare pentru toate trei probe de năut. Soiul de năut Ichel s-a manifestat prin cel mai înalt conţinut de proteine, cu peste 60% în comparaţie cu soiul Botna şi Cogîlnic. Aminoacizii majoritari conţinuţi în soiul Ichel sunt acid glutamic, acid aspartic şi arginină, iar în cantităţi mici se conţine cisteina. Rezultatele obținute demonstrează că soiurile de năut analizate sunt surse bogate de proteine, aminoacizi esențiali, importanți în alimentația umană și pot fi folosite ca surse vegetale pentru a înlocui proteinele de origine animală în produsele alimentare compozite.