Articolul precedent |
Articolul urmator |
192 1 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-06-13 01:41 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
726.54.025.3/.4(498) (1) |
Arhitectură (635) |
SM ISO690:2012 VORNICU, Nicoleta, BIBIRE, Cristina. Cercetări privind biodeteriorarea lemnului din structura șarpantei de la Biserica Sf. Voievozi”, Ceplenița, Iași. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 5, 22 februarie 2022, Chişinău. Iași – Chișinău: 2022, Ediția 5, pp. 123-124. ISSN 2558 – 894X. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine Ediția 5, 2022 |
||||||
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine" 5, Chişinău, Moldova, 22 februarie 2022 | ||||||
|
||||||
CZU: 726.54.025.3/.4(498) | ||||||
Pag. 123-124 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Lucrarea prezintă starea de conservare a lemnului din structura șar-pantei de la biserica Sfinții Voievozi din Ceplenița care a fost construită în anul 1802 de către logofătul Iordache Cantacuzino-Pașcanu, având scopul de a servi ca biserică de curte boierească. Deoarece fusese năruită de cutremure, ea a fost renovată în perioada 1836–1847 de către Mihalache Cantacuzino, nepotul ctitorului. Șarpantă din lemn este realizată din ferma princială – căpriori, clești, dispozitiv de tensionare și suspendare (bare de agățare și arbaletrieri și coardă) și ferma secundară susținută de ferma principală prin pane și lonjeroni. Degradările constatate se datorează factorilor care au acţionat în timp asupra lemnului şi au dus la diferite forme de biodegradare – crăpături, fisuri, deformări ale acestuia, putrezire. Acțiunea agenților biodeterioranți, au determinat degradarea la lemnului rășinos și de stejar din structura șarpantei (căpriori, grinzi, asterială) urmată de scăderea rezistenței sale mecanice. În urma determinărilor efectuate la elementele șarpantei s-a stabilit că acestea au adâncimea de putrezire între 0,5-24 cm. La nivelul elementelor lemnoase analizate din structura șarpantei (grinzi, căpriori, asterială) s-a identificat atac biologic determinat de fungi Aspergillus niger, Penicillium sp., Alternaria alternata, Bacilus sp. Fusarium sp. și insecte xilofage din specia Hylotrupes bajulus. Atacul biologic produs de insecte este dezvoltat pe suprafețe mari și a produs fragilizarea lemnului.Lemnul utilizat pentru restaurarea șarpantei este supus unor tratamente profilactice. Substanțele biocide folosite pentru lemn pot fi împărțiți în impregnați și conservanți, care sunt utilizați pentru a proteja lemnul împotriva agenților biologici și a focului, și biocide, care sunt aplicate pentru a îndepărta și neutraliza agenții biologici deja prezenți în lemn. Utilizarea biocidelor pentru conservarea lemnului trebuie să fie autorizată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012. |
||||||
|