Purtătorii culturii Gumelniţa în zona pruto-nistreană îşi fac apariţia la mijlocul mileniului V a. Chr. Un element important, definitoriu al acestora este plastica, unde predomină reprezentările antropomorfe din lut, foarte rar se întâlnesc din os, marmură, aur. În toate siturile cercetate se concluzio-nează că majoritatea sunt fragmentare, cu o abundență a celor de sex femi-nin. Cei mai mulţi autori explică aceasta prin existenţa unui cult al fecundi-tăţii, fertilității, dominant în cultura Gumelniţa şi alte culturi sincrone, Kodjadermen, Karanovo VI, Precucuteni, Cucuteni în principal. Desigur că originea acestuia vine din culturile mai timpurii, neolitice, Starčevo-Criș, Boian, Vinča, Hamangia. Totuși atinge maximul dezvoltării în mediul cul-turii Gumelnița și Cucuteni. Pornind de la date statistice primare, mai multe exemplare de figurine din colecțiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldo-vei, cât şi contextul descoperii acestora, ne propunem să dezbatem ideea existenţei/inexistenței unei dominaţii a feminismului în lumea preistorică gumelniţeană. Este ,,cantitatea”, tipul, modelul, decorul statuetelor un argument în susținerea ideii de feminism? În studierea temei propuse vom ține cont de definiția contemporană a termenului de feminism, pornind de la doctrina teoretică şi acţiunile feminismului actual, extrapolate la societatea preistorică a populaţiilor gumelniţene. Chiar dacă aplicarea logicii moderne asupra artefactelor deseori dă greș, observăm că valoare piesei dau mai multe elemente, unicitatea, artistismul, atributele magico-religioase. Toate împreună ne conving că femeia, rolul acesteia în eneoliticul sud-est euro-pean era poate chiar mai influent decât în zilele noastre. Conceptul de fru-mos – credință – utilitate în aspectele cotidiene ca cel religios, social, eco-nomic este imposibil fără elementul feminismului, care periodic devine ma-joritar în evoluția comunităţilor umane. Impactul cultului femeii în ordinea socială a populaţiilor eneolitice creşte şi descreşte gradual. La nivel de ipo-teză constatăm că evoluțiile ideilor și credințelor religioase la comunităților humanoide sunt într-un continuu perpetuum mobile.