Articolul precedent |
Articolul urmator |
226 1 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-12-17 12:39 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/903.2(478) (90) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254) |
SM ISO690:2012 MISTREANU, Eugeniu. Statueta antropomorfă în mediul gumelniţean de nord-est, o dominaţie a feminismului!? In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 5, 22 februarie 2022, Chişinău. Iași – Chișinău: 2022, Ediția 5, pp. 67-68. ISSN 2558 – 894X. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine Ediția 5, 2022 |
|||||||
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine" 5, Chişinău, Moldova, 22 februarie 2022 | |||||||
|
|||||||
CZU: 902/903.2(478) | |||||||
Pag. 67-68 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Purtătorii culturii Gumelniţa în zona pruto-nistreană îşi fac apariţia la mijlocul mileniului V a. Chr. Un element important, definitoriu al acestora este plastica, unde predomină reprezentările antropomorfe din lut, foarte rar se întâlnesc din os, marmură, aur. În toate siturile cercetate se concluzio-nează că majoritatea sunt fragmentare, cu o abundență a celor de sex femi-nin. Cei mai mulţi autori explică aceasta prin existenţa unui cult al fecundi-tăţii, fertilității, dominant în cultura Gumelniţa şi alte culturi sincrone, Kodjadermen, Karanovo VI, Precucuteni, Cucuteni în principal. Desigur că originea acestuia vine din culturile mai timpurii, neolitice, Starčevo-Criș, Boian, Vinča, Hamangia. Totuși atinge maximul dezvoltării în mediul cul-turii Gumelnița și Cucuteni. Pornind de la date statistice primare, mai multe exemplare de figurine din colecțiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldo-vei, cât şi contextul descoperii acestora, ne propunem să dezbatem ideea existenţei/inexistenței unei dominaţii a feminismului în lumea preistorică gumelniţeană. Este ,,cantitatea”, tipul, modelul, decorul statuetelor un argument în susținerea ideii de feminism? În studierea temei propuse vom ține cont de definiția contemporană a termenului de feminism, pornind de la doctrina teoretică şi acţiunile feminismului actual, extrapolate la societatea preistorică a populaţiilor gumelniţene. Chiar dacă aplicarea logicii moderne asupra artefactelor deseori dă greș, observăm că valoare piesei dau mai multe elemente, unicitatea, artistismul, atributele magico-religioase. Toate împreună ne conving că femeia, rolul acesteia în eneoliticul sud-est euro-pean era poate chiar mai influent decât în zilele noastre. Conceptul de fru-mos – credință – utilitate în aspectele cotidiene ca cel religios, social, eco-nomic este imposibil fără elementul feminismului, care periodic devine ma-joritar în evoluția comunităţilor umane. Impactul cultului femeii în ordinea socială a populaţiilor eneolitice creşte şi descreşte gradual. La nivel de ipo-teză constatăm că evoluțiile ideilor și credințelor religioase la comunităților humanoide sunt într-un continuu perpetuum mobile. |
|||||||
|
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Mistreanu, E.</creatorName> <affiliation>Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Moldova, Republica</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro'>Statueta antropomorfă în mediul gumelniţean de nord-est, o dominaţie a feminismului!?</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2022</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'></relatedIdentifier> <subjects> <subject schemeURI='http://udcdata.info/' subjectScheme='UDC'>902/903.2(478)</subject> </subjects> <dates> <date dateType='Issued'>2022</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType> <descriptions> <description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Purtătorii culturii Gumelniţa în zona pruto-nistreană îşi fac apariţia la mijlocul mileniului V a. Chr. Un element important, definitoriu al acestora este plastica, unde predomină reprezentările antropomorfe din lut, foarte rar se întâlnesc din os, marmură, aur. În toate siturile cercetate se concluzio-nează că majoritatea sunt fragmentare, cu o abundență a celor de sex femi-nin. Cei mai mulţi autori explică aceasta prin existenţa unui cult al fecundi-tăţii, fertilității, dominant în cultura Gumelniţa şi alte culturi sincrone, Kodjadermen, Karanovo VI, Precucuteni, Cucuteni în principal. Desigur că originea acestuia vine din culturile mai timpurii, neolitice, Starčevo-Criș, Boian, Vinča, Hamangia. Totuși atinge maximul dezvoltării în mediul cul-turii Gumelnița și Cucuteni. Pornind de la date statistice primare, mai multe exemplare de figurine din colecțiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldo-vei, cât şi contextul descoperii acestora, ne propunem să dezbatem ideea existenţei/inexistenței unei dominaţii a feminismului în lumea preistorică gumelniţeană. Este ,,cantitatea”, tipul, modelul, decorul statuetelor un argument în susținerea ideii de feminism? În studierea temei propuse vom ține cont de definiția contemporană a termenului de feminism, pornind de la doctrina teoretică şi acţiunile feminismului actual, extrapolate la societatea preistorică a populaţiilor gumelniţene. Chiar dacă aplicarea logicii moderne asupra artefactelor deseori dă greș, observăm că valoare piesei dau mai multe elemente, unicitatea, artistismul, atributele magico-religioase. Toate împreună ne conving că femeia, rolul acesteia în eneoliticul sud-est euro-pean era poate chiar mai influent decât în zilele noastre. Conceptul de fru-mos – credință – utilitate în aspectele cotidiene ca cel religios, social, eco-nomic este imposibil fără elementul feminismului, care periodic devine ma-joritar în evoluția comunităţilor umane. Impactul cultului femeii în ordinea socială a populaţiilor eneolitice creşte şi descreşte gradual. La nivel de ipo-teză constatăm că evoluțiile ideilor și credințelor religioase la comunităților humanoide sunt într-un continuu perpetuum mobile.</p></description> </descriptions> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>